Vernisaj de expoziție : Novecento – imagini din istoria Bucureștilor vechi la Oltenița
Laura Suzeanu
Expoziția ”București-Un portret Novecento” organizată de Muzeul de Istorie București a poposit pentru un timp și la Oltenița. De altfel, o parte a expoziției bucureștene este prezentată la Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița celor ce doresc să o viziteze, cu scopul de a se cunoaște acea parte a istoriei Bucureștiului, când viața culturală și cea social-economică erau de mare valoare și fastuoase.
Directorul Muzeului de Istorie București, Adrian Majuru, a fost cel cu ideea organizării expoziției. Cezar Petre Buiumaci, invitatul vernisajului, este prezentat de directorul Muzeului Civilizației Gumenița, Teodor Zavalaș. Istoricul bucureștean arată celor prezenți ce aduce nou expoziția privind interioarele clădirilor vechi și modul cum oamenii au găsit să le amenajeze.
O parte a expoziție este organizată de Muzeul Municipiului Bucureti cu ocazia aniversării celor 555 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Cezar Buiumaci invită la o provocare pe cei ce vor vizita expoziția : aceea de a se face comparație între designul spațiului intim al interioarelor din perioada interbelică și înainte de această perioadă cu ce se poartă astăzi, acel ”art nouveau”:
Imediat este prezentată o altă abordare a expoziției, ”care nu excede subiectul, ci îl așează”, după cum spune Liviu Capșa, poet și avocat din Oltenița, invitat de asemenea pentru a puncta evenimentul. Capșa declară că în secolul XX, Bucureștiul, ca și România, a cunoscut o mare dezvoltare culturală și social-economică. Scriitorul oltenițean abordează componenta literară din această perioadă, scriitorii clasici care au trăit și creat în București, oferind exemple: Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Eugen Lovinescu, George Călinescu, Mihail Sebastian, Tudor Vianu, Eugen Barbu, Tudor Arghezi. Liviu Capșa spune că George Călinescu este cel care a pus foarte bine în valoarea Bucureștiul prin operele sale: Bietul Ioanide, Scrinul Negru, Cartea Nunții, Enigma Otiliei. De asemenea, este amintit Tudor Arghezi dar și Mircea Eliade – cel care a trăit tinerețea sa în București.
Liviu Capșa citează un fragment din ”Istoria Literaturii Române Contemporane”, opera uriașă a lui Alex Ștefănescu, marele om de cultură, critic și istoric literar contemporan :
Cezar Petre Buiumaci este un pasionat de cartofilie, numismatică şi fotografie din București, cu peste 30 de articole publicate în reviste de specialitate. În ultimii doi ani, a avut două expoziţii la Muzeul Municipiului Bucureşti, intitulate „Trecut-au anii”, realizate împreună cu Asociaţia „Bucureştiul meu drag”. O altă expoziţie de cărţi poştale, „A fost odată-n Bucureşti”, a fost organizată anul trecut la Biblioteca Naţională.
Liviu Capșa este membru al Uniunii Scriitorilor, cel care de-a lungul carierei scriitoricești a abordat genuri literare diferite: poezie, reportaj, proză scurtă, dar și parodie. Debutul său ca scriitor s-a produs după anul 1970 iar cărțile sale au început să vadă lumina tiparului după 1989. Este şi autorul a trei cărţi de versuri pentru copii. Pentru Oltenița Liviu Capșa constituie o valoarea culturală incontestabilă, confirmată și dovedită de renumiți critici și scriitori contemporani din România.
“Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversari”, reprezintă o carte şi o expoziţie ce se deschid una pe cealaltă pentru a spune povestea Bucureştiului în secolul XX. Expoziția a fost deschisă la Palatul Șuțu – Muzeul Municipiului București (Bd. I.C. Brătianu nr.2) în perioada 17 septembrie – 19 octombrie 2014 și iată că după mai bine de un an o parte a acesteia a ajuns și la Oltenița. Imagini din epoziție au fost prezentate la Banca Națională a României în perioada 4 – 14 mai 2015, iar între 19 și 29 mai 2015 expoziția a putut fi vizitată la Sucursala Regională București a BNR.
”Omul orașului are însă o viață de acasă foarte diferențiată de un calendar profesional și cultural, la rândul său mereu îmbogățit și diversificat prin acumulare și multiplicare. Povestea Lui și povestea Ei pe axa unui timp vertical, de la 1900 la anii 2000, de la străbunic și strănepot, nu are un precedent consistent în istoriografia românească. Istoria locuirii, spațiile casei, accesoriile zonelor casnice au povestea lor. Dar există și axa unui timp orizontal, aceea a vârstelor care se tot repetă cu fiecare generație: copilărie, adolescență, maturitate și bătrânețe. Cum arătau chipurile acestor vârste de la 1900 la anii 2000 reprezintă o provocare antropologică, iar Bucureștiul poate fi un interesant studiu de caz pentru istoria culturală a României.
Această călătorie prin secolul XX nu-şi propune să detalieze evoluţia societății urbane, ci să arate, în linii generale, câteva modificări de comportament, mod de viață, preocupări, chiar tipul de locuire şi ambientare interioară.” (dr. Adrian Majuru, citat de radioromaniacultural.ro)
Este posibil ca un alt motiv pentru care expoziția cu imagini vechi din Bucureștiul de altădată este prezentă la Oltenița, să fie acela că orașul nostru se află la 60 de km de capitala țării.
Poate că nu ar strica pentru Oltenița să se realizeze și o expoziție cu imagini din acea înfloritoare perioadă de altădată, cu interioarele caselor de aici.
Expoziția ”București : Un portret Novecento” este deschisă la etajul superior al Muzeului Civilizației Oltenița, până la 30 aprilie 2016.
Lasă un răspuns