Istoria modernă a localității Chirnogi este legată după revoluția lui Tudor Vladimirescu, de unul din căpitanii săi de panduri, Danielescu, ce se va așeza împreună cu familia lui aici, în calitate de arendaș al moșiei Eforiei Spitalelor Civile și va deveni unul dintre factorii de progres al localității timp de aproape o sută de ani.
Începând cu anul 1914, Primul Război Mondial a implicat milioane de oameni la nivel european şi mondial, prin durata şi influenţa acestuia. Intrarea statului român în Primul Război Mondial a avut la bază realizarea unei Românii Întregite, ideal la care au aspirat toţi românii, indiferent de regiunea geografică în care au trăit. Aşteptând un context favorabil al evenimentelor, statul român s-a împrumutat cu sume de peste un miliard de lei aur, cumpărând materiale de război din străinătate.

La Chirnogi, localitate aflată la 4 km în vecinătatea municipiului Oltenița, eroii și Marea Unire din 1918 a fost cinstită în prezența locuitorilor comunei, a elevilor și profesorilor celor două școli din Chirnogi, în prezența invitaților și preoților care au susținut o slujbă religioasă imediat după arborarea drapelului național.

Primarul localității Chirnogi, Irinel Roman, salută pe cei strânși în fața Primăriei, acestuia revenindu-i în calitate de gazdă sarcina de a prezenta programul manifestării, a activităților derulate în cinstea Zilei Naționale a României.

Preoții celor două biserici din Chirnogi au închinat spre slavă un Te Deum dar și o slujbă de pomenire a eroilor, Ziua de 1 Decembrie fiind considerată de fețele bisericești o zi de recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru darul unității și libertății naționale.

Înainte de momentul depunerii de coroane la Monumentul Simbol al Comunei Chirnogi, primarul Irinel Roman descrie în câteva cuvinte importanța evenimentului de la 1 Decembrie, considerând ziua ca fiind una specială: ”Este o zi în care în fiecare român trebuie să renască spiritul naționalist, și fiecare român trebuie să spună <Sunt mândru că sunt român>. Este specială pentru că în această zi ne cinstim și comemorăm înaintașii, care prin acțiunile lor de-a lungul istoriei și în special prin actul de la 1 Decembrie 1918, au făcut posibil ca noi să ne bucurăm de acest moment și să trăim într-o Românie mare și unită.” transmite primarul Roman. Acesta face legătura cu apropiatele sărbători de iarnă, importante prin mesajul creștin mai ales: ”Este o zi specială pentru că este prima zi a lunii în care toți se bucură de sărbătorile de iarnă, de sărbătorile dedicate nașterii Domnului Iisus Hristos” îndemnându-i pe oameni la a fi mai buni și mai îngăduitori cu cei apropiați, cu toți cei de lângă ei și să ofere cadouri.

Irinel Roman mulțumește tuturor celor prezenți, dar și celor care s-au implicat în desfășurarea programului dedicat zilei de 1 Decembrie:

Copiii sunt cei care înseninează zilele și însuflețesc orice activitate socială sau culturală. Elevi ai celor două școli din Chirnogi au prezentat un program de poezii cu tematică legată de o zi comemorativă, cu o încărcătură emoțională adâncă și plină de semnificații patriotice:

Aspecte din timpul asaltului din 1916
Declaraţia de război a României la adresa Austro-Ungariei (27 august 1916) a fost urmată, în scurt timp, de declaraţiile de război ale Germaniei şi Bulgariei, aliatele Austro-Ungariei, la adresa României (1 septembrie 1916).

Militarii bulgari din Cadrilater i-au avertizat pe militarii români, încă din 26 august 1916, că vor începe să tragă cu muniţie de război, fără a o face „în joacă”.  În pofida avertizărilor, serviciul de contrainformaţii rus a informat ministerul de război român că, deşi bulgarii şi aliaţii acestora puteau concentra 40.000 de militari la frontierea Cadrilaterului, nu existau indicii pentru un atac iminent. Începând cu noaptea zilei de 31 august 1916, militarii bulgari au atacat posturile grănicerilor români din Cadrilater. Militarii români, considerând că sunt atacaţi de efective puternice s-au retras în liniile inferioare.
Abia la 5 septembrie 1916, trupele inamice au atacat centura fortificată a oraşului Turtucaia, încercând să împiedice unităţile române să se retragă sau să primească sprijin militar de la Silistra. Artileria bulgară a scos din luptă bateriile române din sectorul I, bateriile rămase intacte fiind retrase de pe poziţii, în timp ce infanteria bulgară a atacat şi a ocupat majoritatea centrelor de rezistenţă ale militarilor români. Deşi locotenent-colonelul Popescu din cadrul Regimentului 79 Infanterie a încercat să contraatace, ofiţerul român a fost împuşcat în timpul asaltului, militarii retrăgându-se în pădurea Daidâr.
După 8 ore de luptă, bulgarii sparg centrul apărării române, capturând întreaga artilerie fixă şi mobilă a unităţilor române. Sunt momente dramatice, în care militarii români rezervişti, aflaţi în tranşee, se închină şi se roagă la Dumnezeu pentru a opri înaintarea bulgarilor, trăgând în aer cu scopul de a-i speria.
Un batalion de grăniceri român trece Dunărea, la 5 septembrie 1916, pornind la contraatac, iar lupta se dă vitejeşte la baionetă. Deşi nesusţinuţi, grănicerii români produc pierderi mari trupelor bulgare, care fug şi se retrag în pădurea Daidâr. În cele din urmă, grănicerii români se retrag, presărând drumul cu morţi şi răniţi din armata bulgară.

Corpurile neînsufleţite ale militarilor români, bulgari, germani şi turci au fost aruncate de civili în şantul de apărare al unei baterii de artilerie, improvizându-se, la două săptămâni de la lupte, un cimitir al eroilor.
Ulterior, începând cu anul 1921, statul român prin intermediul Societăţii Mormintele Eroilor căzuţi în Război a centralizat în cimitirul eroilor Daidâr osemintele militarilor români, bulgari, germani şi turci care au fost înhumate pe raza oraşului Turtucaia şi în împrejurimi. În prezent, inscripţia de pe monumentul central, în limbile română, bulgară, germană şi turcă, aminteşte de dramatismul luptelor de la Turtucaia: „1916-1918/ONOARE ŞI ADMIRAŢIE/ CELOR CARE AU ŞTIUT SĂ/ MOARĂ VITEJEŞTE/ PENTRU ŢARA LOR“.

Monumentul Eroilor din Chirnogi – mărturie a vitejiei eroilor, vestigiu-simbol de importanță istorică
Monumentul Eroilor din Chirnogi, este unul de o importanță nu doar istorică, cât eroică. Monumentul a fost ridicat în cinstea eroilor căzuți în Războiul pentru Independență. Potrivit cărții ”Monografia Comunei Chirnogi” a prof. Constantin Ceaușu, după căderea Bucureștiului, în noiembrie 1916, la Chirnogi, ocupația barbară a bulgarilor cotropitori a fost înlocuită cu cea germană, un regim de ocupație militară, în timpul căruia bogățiile României au fost jefuite sistematic, Germania pregătindu-se să rămână veșnic în România. În plasa Oltenița funcționa un Komandament german, iar ștampila primăriei Chirnogi avea înscrisuri în limba germană. Potrivit situației, primarul de la acea vreme ai localității, Petre Vulpe, informa că în comună aeroplanele au lansat două bombe în 1916. Cartea monografică a comunei punctează faptul că monumentul veteranilor războiului din 1877-1878 cu vulturul tarei deasupra, la năvălirea bulgarilor în comună în 1916, a fost lovit cu salve, atacatorii împușcând vulturul în cap și aripi fără a reuși să-l dărâme.

Potrivit documentelor vremii amintite în aceeași carte de profesorul de istorie Ceaușu, aproape 200 de chirnogeni au murit pe câmpul de luptă.
Pe fațada clopotniței Parohiei Chirnogi există numele unor eroi, iar în arhiva Primăriei Chirnogi s-au găsit mai multe liste cu numele eroilor. Printre aceștia trebuie amintiți: Plutonier Constantin Trifan, Sergenții Slav Baguci, Ion M. Dumitru, Nicolae C. Lupu, Gheorghe Maioru, Soare Pătrașcu, Petre ȘPopescu, Ion R. Sava, Ion Vișinoaie, Caporali Stelian Balcă, Stan Bârnă, Stan Claponea, Dumitru Coconeanu, Marin Ghioca, Ene D. Nenciu, Marin N. Ruse, Mihalache Săndulescu, Ianos Szabo, Soldați Andrei Dumitru, Andrei L. Petre, Anghel Constantin, Anghel Ion, Anghel Vasile, Artach Tudor, Balcă Florea, Basa Marin, Basa Ștefan, Baltac R. Constantin, Baltac Dumitru, Baltac Ilie, Bălașa Ion, Bălățeanu Alexandru, Bâra Gheorghe, Berbec Nicolae, Bidoaie Macare, Bobe Ilie, Boiangiu Gheorghe, Bolboacă Ilie, Brădeanu Nedu, Bura Ion, Bura Iordache, Burulean Nicolae, Buzarna Gheorghe, Buzarna Marin, Buzarna Pană, plus alți peste 150 de ostași. Cei mai mulți dintre eroii chirnogeni au căzut la Mărășești și pe celalalte fronturi din Moldova, la Turtucaia și în alte părți ale Dobrogei, Câmpulung Muscel și în Germania, la Lanzdorf, în prizonierat.
Pentru toți acești eroi dar și pentru alți eroi chirnogeni căzuți în alte conflicte armate, pentru toți eroii români căzuți în luptele pentru independența sau unirea României, pentru eliberarea de sub dominații străine, cei strânși în centrul localității Chirnogi, lângă monumentul unde vulturul domină zona, au cinstit memoria unitar joi, 1 Decembrie, 2016, când s-au împlinit și 100 de ani de la intrarea României în primul război mondial. La Chirnogi se aniversează an de an Ziua Națională a României.

Chirnogenii au respectat regalitatea de-a lungul timpului
Potrivit documentelor istorice, chirnogenii au respectat Casa Regală a României. La 6 septembrie 1941, chirnogenii au omagiat ”serbarea suirii pe tron a M.S.R. Mihai I” prin arborarea drapelului de către toate localurile publice și comerciale din comună, urmat și de un parastat pentru pomenirea ostașilor morți în război. Chirnogenii și-au manifestat compasiunea față de personalitățile României, în frunte cu membrii Casei Regale, în momentele de suferință, iar în cazul decesului, au purtat doliu național. La moartea regelui Carol I în 1914, la Chirnogi s-a făcut parastas de 6 săptămâni în noul local al Școlii Stupinele, iar în 1938, la moartea Reginei Maria, momentul a fost marcat cu multă pioșenie.

Pe 1 Decembrie a.c. s-au împlinit 98 de ani de la Marea Unire. 1 Decembrie a fost stabilită ca Ziua Naţională a României în 1990, prin legea nr. 10 din 31 iulie. Până la această dată, Ziua Naţională a României era 23 august. Atunci se sărbătorea Ziua Insurecţiei Armate Antifasciste, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în 1944. Înainte de această dată, Ziua Naţională a României se celebra la 10 mai, când se marca proclamarea independenţei de stat a României, dar şi transformarea Principatelor Române Unite în Regatul României. Alegerea zilei de 1 Decembrie a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, în 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia.

Alba Iulia este oraşul simbol al unităţii naţionale pentru că în 1918, cetatea a găzduit Marea Adunare Naţională care a decis înfăptuirea Marii Uniri. Astfel, la Alba Iulia începe istoria statului român unitar modern, iar oraşul este simbolul Marii Uniri fiind denumit şi „capitala de suflet a tuturor românilor”.