Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Anul Nou începe în furtuna de zăpadă a albelor promisiuni.

Anul Nou începe în furtuna de zăpadă a albelor promisiuni.
George William Curtis

Era la petrecerea de revelion. Încă una din acele zile în care trebuia să mimeze fericirea.
Alex Dospian

Urare de Anul Nou: Fie ca trecerea anilor să ne facă mai înţelepţi, nu doar mai bătrâni!
George Budoi

Comportamentul potrivit de sărbători este să fii beat. Această beţie ajunge în punctul culminant în noaptea de Anul Nou, când devii atât de beat încât săruţi persoana cu care te-ai căsătorit.
citat din P.J. O’Rourke

Anul Nou şi Crăciunul sunt ca o pauză de teatru. Se duce omul la bufet, bea un păhărel şi se întoarce la locul lui. Optimiştii speră că următorul act va fi mai reuşit.
citat din Gabriel Laub

Revelionul: nevoia subită de a te transforma într-o zi în ceva ce nu ai reuşit să fii într-un an.
Maria Medeanu

Anul Nou trebuie să ne găsească lucizi. Ne păcălim pe noi înşine bravând sau refugiindu-ne în alcool!
citat din Elena Stan

Care an durează numai o zi?
Anul Nou!

Revelionul

Şuncă, icre, raci, sardele,
Pui, curcani, piftii, cafele,
Vin, şampanie la gheaţă…
S-a mai dus un an din viaţă!

definiţie epigramatică de Nelu Ionescu-Quintus

Revelionul

Aşa cum îl sărbătorim de ani
E – să mă ierte bunul Dumnezeu –
Chiar noaptea Sfântului Bartolomeu
În existenţa bieţilor curcani.

definiţie epigramatică de Ion Grigore

Zvon de Anul Nou

De-o vreme-ncoace se zvoneşte,
Pe la diverse adunări,
Că mâine anul se-nnoieşte…
Cu noi impozite şi dări.

epigramă de Mitică Ion din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2008)

De revelion (după ciorba de potroace)

Fumul gros inundă casa,
Curge vinul în pahare,
Singură acum doar masa
Se mai ţine pe picioare.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)

Revelionul

Un sinucigaş – sărmanul! –
Despre revelion va spune
Că e noaptea-n care anul
Capăt zilelor îşi pune!

definiţie epigramatică de Sorin Beiu din Dicţionar de epigrame (1981)

Control în zootehnie

Într-un grajd, de Anul Nou,
O junincă-a leşinat
Când văzu intrând un Bou…
Cu o geantă “diplomat”.

epigramă de Ionel Iacob-Bencei din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)

În aşteptarea anului nou

Am învăţat şi meşteşugul,
Să merg de sărbători cu plugul;
Abia aştept – de anul nou,
Să mai plesnesc… pe câte-un bou!

epigramă de Virgil Petcu

Gazda, după noaptea de revelion

Iar s-a îmbâcsit covorul,
Iarăşi trebuie s-aspir.
Hai să pun aspiratorul,
Că e “praf”… un musafir.

epigramă de Teodor Portărescu din Antologia epigramiştilor români (2007)

Plăcinte cu răvaş, de Anul Nou

O vorbă ce nu se dezminte
(Ce-o ştie bine românaşul),
Sătulu-nfulecă plăcinte,
Lăsând flămândului răvaşul.

epigramă de Virgil Petcu (2007)

În noaptea revelionului

Am mâncat fripturi, din plin.
Am băut şi-un kil de vin.
M-am simţit, ce mai,… teribil,
Că, în vis, orice-i posibil.

epigramă de Marius Mălai din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)

Unui şef, de revelion

Toţi zâmbesc, ciocnesc pahare,
El e trist ca gerul iernii:
Nu mai poate-n astă seară
Să-şi mănânce… subalternii!

epigramă de Ştefan Buzărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)

De Anul Nou…

Deprins de-un timp cu meşteşugul,
Pornesc de sărbători cu plugul.
Iar când colind – de Anul Nou,
Mai dau cu biciu-n câte-un bou!

epigramă de Virgil Petcu

Urătura dragei mele

Cum eram aproape “mort”
La revelion în pat,
Bluza ei cu fir de tort
Tare m-a mai tort-urat!

epigramă de Emil Ianuş din Festivalul “Cât e Buzăul de mare”, Ediţia X-a, Tema: Cireaşa de pe tort (9 mai 2009)

Revelion exotic românesc

A fost cald, fără omăt,
În papuci stam pe verandă,
Dar cu gândul am fost… hăt…
Chiar în Noua Zeelandă!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (2 ianuarie 2014)

Iris: Am aflat că aproape tot ce s-a scris vreodată despre iubire este adevărat. Shakespeare a spus “Călătoriile se sfârşesc cu întâlnirea îndrăgostiţilor”. Ce cugetare nemaipomenită. În ce mă priveşte, eu nu am avut niciodată parte nici măcar de ceva asemănător, dar sunt ferm convinsă că Shakespeare da. Cred că mă gândesc la iubire mai mult decât ar trebui să o facă oricine. Sunt mereu uimită de puterea sa pură de a schimba şi de a ne defini viaţa. Tot Shakespeare a fost cel care a spus “dragostea e oarbă.” Asta ştiu cu siguranţă că este adevărat. Din motive greu de explicat, iubirea piere; pentru alţii iubirea pur şi simplu se pierde. Dar apoi sigur că iubirea poate fi regăsită, chiar şi pentru o singură noapte. Pe urmă intervine alt tip de iubire: cel crud. Cel care aproape că îşi ucide victimele. Se numeşte iubire neîmpărtăşită. Aici sunt o expertă. Cele mai multe poveşti de iubire sunt despre oamenii care se îndrăgostesc unul de celălalt. Şi cum rămâne cu restul dintre noi? Cum rămâne cu poveştile noastre, ale celor care se îndrăgostesc doar ei? Noi suntem victimele acestor aventuri unilaterale. Noi suntem cei blestemaţi de cei pe care îi iubim. Noi suntem cei pe care nu-i iubeşte nimeni, răniţi ce umblă aievea. Handicapaţii fără avantajul de a avea un loc mare de parcare! Da, aveţi în faţă o asemenea persoană. Şi de bunăvoie l-am iubit pe acel bărbat timp de trei ani îngrozitori! Trei ani absolut înfiorători din viaţa mea! Cele mai urâte sărbători de Crăciun, zile de naştere, nopţi de Anul Nou ce au adus cu ele lacrimi şi valium. Aceşti ani în care am fost îndrăgostită au fost cei mai negri ani din viaţa mea. Toate astea pentru că am fost blestemată să iubesc un bărbat care nu poate şi nu-mi va putea împărtăşi vreodată iubirea. O, Doamne, doar când îl văd! Inima bate cu putere! Gâtul mi se usucă! Nu mai pot înghiţi! Toate simptomele obişnuite.
replici din filmul artistic Vacanţa, scenariu de Nancy Meyers

Anul Nou

este ziua care marchează atât sfârșitul de an, cât și începerea următorului an calendaristic.Ilustratie 2016
Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou.
În liturghia romano-catolică 1 ianuarie reprezintă o octavă de la Crăciun; astfel, această zi este dedicată Fecioarei Maria. În același timp, în a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul, potrivit religiei iudaice, a pruncului Iisus — la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.
În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „veghe”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții) — cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate și se urează „La mulți ani!”.

Obiceiuri și tradiții
Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale României.
Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce.
Italienii încep cina mâncând o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obișnuiește să se arunce cupa pe fereastră.
Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase țări latino-americane.
De Anul Nou, în Danemarca, oamenii obișnuiesc să spargă farfurii în ușa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în fața ușii va avea parte și de cel mai mult noroc…
În Mexic se întâlnesc mai multe superstiții: scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine și agățarea unor figurine în formă de oaie pe clanța ușii pentru prosperitate. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morților. Spiritismul are baze legale și o sesiune costă în medie în jur de 15 dolari…
În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-și găsească adevărata dragoste. Ele așază vâsc sub pernă visând la momentul magic când își vor cunoaște alesul. De asemenea, vâscul alungă și spiritele rele. În materie de politică, în Irlanda se crede că vântul din noaptea dintre ani poate prezice viitorul țării. Dacă bate dinspre vest aduce bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii vor domina politica.
În Scoţia, se zice ca dacă primul om care îţi va intra în casa în noul an este un tînăr înalt, brunet si chipeş, vei avea noroc.
Veșmintele cu buline și mâncărurile în formă rotundă par să fie alegerea filipinezilor pentru cumpăna anilor. Aceștia cred că vor avea parte de prosperitate pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monezilor la miezul nopții semnifică belșug, creșterea veniturilor.
Anul NouÎn Ecuador se confecționează sperietori de ciori care se ard la miezul nopții. Fiecare familie are propria sperietoare umplută cu ziare și bucăți de lemn, pe care o arde în fața casei. Tradiția spune că astfel se distruge tot răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire. În această țară există și superstiția că lenjeria galbenă purtată de Revelion aduce optimism anul următor.
Chilienii, mai precis locuitorii orașului Talca, își sărbătoresc Anul Nou alături de rudele moarte. Porțile cimitirului se deschid la orele 11 noaptea, iar localnicii sunt întâmpinați de muzică clasică în surdină și de lumini fade, transformând cimitirul într-un loc festiv.
Mai cunoscut este poate obiceiul americanilor de a împărtăși un sărut pasional cu persoana iubită la miezul nopții, despre care se crede că va șterge amintirile neplăcute ale trecutului, deschizând calea către un viitor încărcat de dragoste. În SUA, pe lîngă mitul creat de New York-ezi a faimoasei numărători inverse din Times Square, oamenii aşteaptă ca în noaptea de Revelion sa coboare o bila de cristal care ajunge pe pămînt cînd va începe anul nou.
Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanțe vesele de roșu și galben în speranța atragerii norocului și a unui posibil partener. Dorințele de avere și dragoste se exprimă prin intermediul lenjeriei. Pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopții. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele Noului An.
În multe regiuni din Europa s-a păstrat tradiția ca primul care pășește în casa cuiva după miezul nopții să aducă un dar, o monedă pentru prosperitate, o pâine pentru îndestulare, sare pentru savoare sau tărie pentru voie bună. Se preferă ca acest ”first footer” să fie bărbat cu părul închis la culoare.
Insula Madeira din Portugalia deține recordul pentru cea mai fastuoasă petrecere de Anul Nou. În 2007 s-au lansat câte 8.000 de artificii pe minut până s-a ajuns la un cumul de 600.000. Turiști din toată lumea se adună pentru a urmări spectacolul amețitor. Aici există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorințe pentru anul ce vine.
În China, focurile de artificii alungă spiritele rele. Cea mai cunoscută metoda este cea de pe parcursul  Festivalul lanternelor unde, milioane de lanterne din hîrtie zboară în văzduhul întunecat pentru a lumina drumul spre noul an, inlaturand spiritele rele.
În Japonia, cei care vor asculta 108 bătăi (108 păcate care pot fi comise de către oameni) de gong la miezul nopţii, vor începe anul nou fără păcatele comise în anul anterior.

În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană își aruncă norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradițiilor, persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde ghinion). În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot (ca în Conu Leonida față cu reacțiunea, de I.L.Caragiale) pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. Unii oameni desfac șampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper. Pușcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri.

Ajunul Anului Nou este însoţit peste tot de vechi obiceiuri şi superstiţii. Unii nu le iau în seamă, alţii doar se prefac. Cert este că multe dintre ele sunt comune mai multor popoare şi le întâlnim de foarte multă vreme, de la vechii celţi, la români sau la coreeni şi chinezi. Pentru a fi siguri ca Anul Nou va aduce toate acestea, românii respectă cu sfiinţenie toate tradiţiile dar şi superstiţiile legate de Revelion.
Dacă vă închipuiţi că tot zgomotul care însoţeşte trecerea dintre ani este doar un mod de a sărbători, să ştiţi că nu-i aşa. Etnologii spun că aşa se alungă spiritele rele.
Niciodată să nu măturaţi în Ajun de Anul Nou,pentru că alungaţi prosperitatea. Nici nu trebuie să daţi lucruri afară din casă, nici măcar gunoiul. Dacă nu aţi făcut-o pe 30 decembrie, amânaţi până pe 1 sau 2 ianuarie. Altfel veţi avea casa goală tot anul.
Cine nu îşi doreşte bani? Pentru asta trebuie să aveţi mulţi bani în buzunar, la miezul nopţii.
Până atunci, trebuie plătite şi datoriile, altfel un an întreg veţi tot da bani! Nu e bine nici să daţi cu împrumut, pentru că tot sărac veţi rămâne.
Dacă spălaţi rufe, vă merge rău tot anul. Cei mai superstiţioşi spun că e bine să nu spălaţi rufe până la Bobotează, când se sfinţesc apele.
Nu folosiţi foarfecele, pentru că tăiaţi norocul.
Pentru noroc, trebuie să aveţi haine noi, şi mai ales ceva roşu. O culoare veselă care atrage energiile pozitive.
Să nu plângeţi şi să nu vă certaţi, pentru că aşa va fi tot anul.
La miezul nopţii deschideţi uşa – anul vechi trebuie să iasă şi să intre cel nou, iar îndrăgostiţii trebuie să se sărute sub vâsc. La început de an fiecare om îşi doreşte sănătate, fericire şi mult noroc. Şi cum ora 0 e bine să te prindă sub văsc, planta, considerată sacră în antichitate, a fost la mare căutare în ultima zi a anului. Odata atârnat deasupra uşilor, se crede ca vâscul protejează oamenii împotriva tuturor relelor.

Pe 31 decembrie, în România, sătenii merg cu plugușorul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un „prosper nou an” (La mulți ani!).
În această zi se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări. În diferite zone ale României se practică jocuri cu măști (dansul mascaților) sau se cântă Sorcova de unde vine și sorcovitul (agitarea unei baghete pentru urări), unde se urează ca anul ce vine să fie mai bogat și mai norocos. Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.

Sunt obiceiuri vechi, datini care se păstrează și sunt transmise din an în an. Unul dintre ele este JoculJocul Ursului Ursului, care în centrul acțiunii este un animal sacru la geto-daci. Mai mulți tineri se întâlnesc să pregătească masca și costumul. Cel care joacă rolul ursului trebuie să poarte o blană împodobită cu ciucuri, iar pe cap are un schelet din lemn îmbrăcatîn pânză. Este un obicei la care participă muzicanți, un ritual cu multe personaje care spun texte și joacă la fel ca într-o piesă de teatru. La final transmit urări de sărbători pentru gazde, iar acestea le oferă bani și colăcei.

Alte Obiceiuri și Tradiții de Anul Nou în Moldova ar mai fi Sorcova, Colindul, dar Jocul Ursului este cea mai așteptată de oameni, pentru că acestă datină le aduce pământuri mai fertile și bogăție în Noul An care începe.

Plugușorul: este legat de dorința ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoței, suflând în buhai și urând noroc și bogăție. Se obișnuieste ca ei să meargă și din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri, fructe, colaci sau bani.

Capra este unul din simbolurile cele mai răspândite la noi în țară, alături de Plugușor. Ea întruchipează un personaj fantastic care, din păcate, astăzi a rămas doar un prilej de divertisment. Totuși, sunetele pe care le produce, panglicile colorate, povestea “jocului caprei” în care aceasta cade din copac, se îmbolnăvește, moare și apoi învie îi distrează mereu pe cei mai mici spectatori.

Tradiția ursului are origini dacice și se pare că în Bucovina este unul dintre cele mai spectaculoase spectacole cu măști. Jocul simbolizează trecerea anotimpurilor și amintește de faptul că, odată, acest animal era considerat personajul care reușea să învingă iarna și să aducă primăvara. Dacă ajungi cu cel mic în această regiune, nu uita că seara începe parada cu măști. Sigur va fi încântat de larma, dansul, cântecul și glumele creaturilor fantastice.

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou este Sorcova. În dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casa în casă urând gazdelor sănătate și noroc.

Noul AnCu mult timp în urmă, sorcova era confecționată din acele ramuri de cireș, măr sau prun puse la înmugurit cu ocazia Sfântului Andrei (30 noiembrie) și împodobite cu beteală, panglici colorate. Se spune că numai copiii trebuie să meargă cu Sorcova deoarece ceea ce urează persoanele cu sufletul curat se îndeplinește mai ușor. Pentru a avea mai mult noroc în anul ce începe, ai grijă să nu rămâi nesorcovită. Nu uita să le dăruiești copiilor covrigi, cozonac, mere, bani ca tot ceea ce ți-au cântat să se împlinească.

Nu uita să ai în casă un loc special unde să ai atârnată o crenguță de vâsc. Se spune că toți cei care se vor îmbrățișa și sărută sub această crenguță vor avea în noul an o relație specială, armonioasă și vor avea noroc. În aceeași idee, la cumpăna dintre ani se obișnuiește să îmbrățișezi toate persoanele care-ți sunt dragi și să-ți pui o dorință.

Surse:
ipedia.ro
realitatea.net
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + twenty =

− 6 = 3

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Abuz de putere sau atac de stânga? Cristiana Drăgan și Valentina Vasilari suspendate din ALDE Oltenița

2 februarie 2019

Abuz de putere sau atac de stânga? Cristiana Drăgan și Valentina Vasilari suspendate din ALDE Oltenița

Consilierele Cristiana Drăgan și Valentina Vasilari au primit lovituri de stânga. Nu este vorba de un film cu pugiliști în ring, ar fi fost fair play, ci de un film rupt din realitatea actuală: mutări de interese și jocuri de culise.

Corespondenta la redactie