Avem timp pentru toate. Nu e timp pentru puțină tandrețe. Când să facem și asta, murim.

Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată.    Autoportret într-o oglindă spartă

Adevărata “măsură” a vieţii unui om nu se poate obţine decât prin “lipsa de măsură”, dorind “fără măsură”, îndrăznind “fără măsură”, iubind “fără măsură”.    Convorbiri cu Octavian Paler

Înţelepţii hinduşi pretind că există patru anotimpuri în viaţă. Unul pentru a studia şi a descoperi lumea. Al doilea pentru a întemeia un cămin. Al treilea pentru a reflecta. Şi, în sfârşit, al patrulea, în care eliberat de inhibiţii şi de obsesii devii un fel de călător fără bagaje.    Caminante

Fetiţo, trenul a sosit, a tras la peron. Încotro doreşti să meargă? Spre care dintre visurile tale? Şi cine doreşti să fie pasageri?    Viaţa pe un peron

Noi suntem ca un cântec, nu credeți?  Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit.

Vai de cel care după ce deschide uşa camerei seara nu are cui spune: “Bună seara”.    Scrisori imaginare

Trecutul trăieşte, e viu, ia parte la prezent, îl influenţează şi se schimbă în funcţie de ceea ce ni se întâmplă. Unele amintiri scad în importanţă, pălesc, altele, dimpotrivă, capătă înţelesuri noi la care nu ne-am gândit înainte. Devin, din fleacuri, momente esenţiale. De aceea, azi, înţeleg că destinul se ascunde, deseori, în cea mai cenuşie şi insesizabilă banalitate.    Autoportret într-o oglindă spartă

Nimeni nu există pentru altul. Nu există decât cursa fiecăruia. În clipa în care se opreşte, moare.     Viaţa pe un peron

Nu iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca o iubesti tu.

În deşert, se zice, nu se duc decât îndrăgostiţii şi nebunii. Eu mai cunosc o categorie, în care mă includ. Cei care nu se descurcă prea bine în vacarm şi tânjesc după un loc de unde, speriindu-se de izolare, să se întoarcă pocăiţi în societate.    Drumuri prin memorie

Începem să murim când nu mai avem puterea de a alege.    Scrisori imaginare

Lângă o mare, în timp ce soarele domneşte singur deasupra plajei, nu mai e nevoie de nicio retorică pentru a da un înţeles vieţii. Trupul singur umple lacunele filosofiei. El găseşte o mângâiere într-un adevăr care pe filosofi nu-i satisface: ca există.    Caminante

…există întrebări pe care ni le punem nu pentru a da un raspuns, ci pentru a auzi întrebarea.

A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasa din noi.

Octavian Paler

Fiul lui Alexandru și al Anei, Paler a urmat școala primară în satul natal, în anul 1937, după care a fost admis bursier la Colegiul Spiru Haret din București.

S-a născut la 2 iulie 1926 la Lisa județul Făgăraș (acum județul Brașov) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român. A absolvit simultan Facultatea de Litere și Filosofie, respectiv cea de Drept din București (1949).

Dupa absolvire, e recomandat de Tudor Vianu pentru a ramine asistent la Catedra de Estetica, insa declina propunerea si se angajeaza la Radiodifuziune. Aici va fi corespondent special, apoi redactor-sef adjunct la redactia culturala. Este corespondent Agerpres la Roma, citeva luni, la sfirsitul anului 1964, iar in urmatorii ani director general al Televiziunii Romane (1965-1968), director general adjunct la Radio (1968-1970), redactor-sef la Romania libera (1970-1983). Demis in 1983 din motive politice, se va pensiona medical in acelasi an, reintrind in „arena” odata cu Revolutia din 1989, cind devine director onorific al ziarului Romania libera. Ulterior s-a aflat in aceeasi postura la Cotidianul. Scriitorul a debutat publicistic in 1958, cu versuri in Luceafarul, iar editorial, abia in 1970, cu volumul de poezii Umbra cuvintelor. Urmeaza, pe linia jurnalelor de calatorie sau pe cea a literaturii parabolice, volumele care i-au dimensionat statura de important autor contemporan: Drumuri prin memorie (Egipt-Grecia, 1972, Italia, 1974; editia a III-a, Polirom, 2009), Mitologii subiective (1975; editia a III-a, Polirom, 2008), Apararea lui Galilei (1978; Premiul Academiei Romane; editia a III-a, Polirom, 2009, 2013), Scrisori imaginare (1979; editia a V-a, Polirom, 2010), Caminante (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor; editia a III-a, Polirom, 2010), Viata pe un peron (1981; editia a V-a, Polirom, 2011), Polemici cordiale (1983; editia a II-a, Polirom, 2008, 2013), Un om norocos (1984; editia a II-a, Polirom, 2008), Un muzeu in labirint (1986), Viata ca o corida (1987; editia a II-a, Polirom, 2009), Don Quijote in Est (1993; editia a II-a, Polirom, 2010), Vremea intrebarilor (1995; editia a II-a, Polirom, 2011), Aventuri solitare (1996; editia a II-a, Polirom, 2008), Desertul pentru totdeauna (2001; editia a II-a, Polirom, 2009, 2012), Autoportret intr-o oglinda sparta (2004; editia a III-a, Polirom, 2010), Calomnii mitologice (2007; editia a III-a, Polirom, 2013). In 2005 a primit Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor. Octavian Paler a incetat din viata pe 7 mai 2007, la Bucuresti.