Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Concepte esenţiale în POLITICĂ* / Despre GUVERNARE (III)

Alexis de Tocqueville considera că frica din inima omului, ca fundament al guvernării, este înlăturată doar prin legarea ideii de interes personal de cea a drepturilor generatoare de iniţiativă (Alexis de Tocqueville, Despre democratia in America, 2 volume, traducere de Claudia Dumitru, Humanitas, 1992, p. 312). Momentul în care unui popor i se acordă drepturi politice de care a fost lipsit, este unul de criză, criză uneori necesară, dar întotdeauna primejdioasă. În momentul acordării acestor drepturi, individul trebuie să conştientizeze faptul că i se şi pot lua. Guvernarea veghează astfel la asigurarea drepturilor, iar iniţiativa civică apără împotriva oprimării celor care guvernează şi garantează că o parte a societăţii nu va fi victima injustiţiei produsă de cealaltă. Dreptatea e scopul la care trebuie să tindă orice guvernare, acesta fiind şi scopul pe care şi-l propun oamenii când se asociază.

Simbol

Statele (guvernarea) în care cetăţenii se bucură de mai mult timp de drepturile lor sunt acelea în care aceste drepturi sunt mai bine folosite (Alexis de Tocqueville, Despre democratia in America, 2 volume, traducere de Claudia Dumitru, Humanitas, 1992, p. 313). Guvernarea poporului de către popor pentru popor are beneficii enorme: “omul din popor care este chemat la conducerea societăţii începe să se stimeze pe sine însuşi. Deoarece el e în posesia puterii, inteligenţe foarte luminate se pun în slujba lui. Este solicitat fără încetare pentru a i se obţine sprijinul şi pentru că se încearcă de mii de ori înşelarea lui în maniere diferite, până la urmă se deşteaptă. În politică, contribuind la iniţiative pe care nu le-a conceput, dobândeşte gustul general pentru iniţiativă. I se arată în fiecare zi ce noi îmbunătăţiri să aducă proprietăţii comune, astfel simte cum i se naşte dorinţa de a îmbunătăţi pe cea personală. Probabil că nu e nici mai virtuos, nici mai fericit, dar e mai luminat şi mai activ decât înaintaşii lui”( Alexis de Tocqueville, Despre democratia in America, 2 volume, traducere de Claudia Dumitru, Humanitas, 1992, p. 318).

Într-o alta viziune, Michael Senellart considera că trebuie eliminată interpretarea prea simplistă a termenului de “guvernare”. Aceasta nu trebuie identificată cu exercitarea puterii, cu dominaţia. Spre deosebire de cea din urmă, guvernarea se raportează la o finalitate sau la o pluralitate de scopuri exterioare ei înseşi, în timp ce dominaţia nu are alt scop decât să se consolideze la infinit (Michael Senellart, Artele guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de guvernare, traducere de Sanda Oprescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998, p. 17). Totodată, guvernarea nu trebuie limitată la exercitarea suveranităţii, ea desemnând în zilele noastre executivul, puterea aplicată. În evoluţia conceptului, autorul distinge trei etape, începând din Evul Mediu şi până în secolul al XVII-lea, când are loc instrumentalizarea guvernării, descrisă de Hobbes (Michael Senellart, Artele guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de guvernare, traducere de Sanda Oprescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998, pp. 32-35). Astfel, guvernarea nu mai este vectorul perfecţionării morale a oamenilor, nici focarul unei lupte permanente în vederea dominaţiei, nu mai are a face cu vreo finalitate supremă, ci devine miza tuturor rivalităţilor.

Guvernarea, ca depozitar al puterii politice, are ca funcţie apărarea societăţii de propriile slăbiciuni, conservarea ei şi, dacă e necesar, acceptarea schimbărilor care nu sunt în contradicţie cu principiile sale fundamentale. Din clipa în care raporturile sociale depăşesc relaţiile de rudenie, intervine între indivizi şi între grupuri o competiţie mai mult sau mai puţin evidentă, fiecare vizând să orienteze deciziile colectivităţii în avantajul propriilor interese. Puterea politică apare deci ca un rezultat al competiţiei şi ca un mijloc de a o controla. Puterea politică este inerentă oricărei societăţi. Ea provoacă respectarea regulilor care îi stau la bază, ea o apăra împotriva propriilor imperfecţiuni, ea limiteză efectele competiţiei între indivizi şi între grupuri (Georges Balandier, Antropologie politica, traducere de Doina Lica, Editura Amarcord & Central European University, 1998, pp. 50-51).

* Rubrică de educaţie civică şi politică promovată de Raluca Surdu, deputat al Colegiului Uninominal 5 Călăraşi

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × one =

60 + = 68

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum e corect: maxim sau maximum în expresii de tipul „în maxim/maximum două săptămâni”? Termenul maxim, -ă reprezintă, …
Corespondenta la redactie