Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Cu cât populaţia este mai bine îngrijită medical şi mai instruită, cu atât aceste corespondenţe dintre corp şi suflet devin mai importante.

Cu cât populaţia este mai bine îngrijită medical şi mai instruită, cu atât aceste corespondenţe dintre corp şi suflet devin mai importante.

Prietenii buni pot acorda mult sprijin, dar rareori pot înlocui o relaţie de cuplu, pentru că disponibilitatea partenerului de a oferi ajutor este aproape întotdeauna mai mare.

Atenţia acordată celor din jur ne îmbunătăţeşte starea de spirit.

Nou-îmbogăţiţii nu se simt mai bine după ce au renunţat la Volkswagen şi au început să conducă un Porsche. Ei visează acum la un Ferrari.

Întregul corp pare făcut pentru desfătare. Nimic nu ne-o demonstrează mai bine decât bucuria de a mânca.

Oamenii fericiţi sunt mai creativi. După cum arată numeroase studii, ei rezolvă probleme mai repede şi mai bine.

Fericirea nu acţionează în primul rând asupra spiritului, ci asupra corpului; nefericirea îl distruge, fericirea îl remontează.

Zâmbetul te face fericit, dar numai zâmbetul adevărat. Creierul nu se lasă păcălit atât de uşor.

Fericirea te face inteligent – şi nu numai pentru moment, ci pe termen lung. Sentimentele pozitive au ca efect dezvoltarea conexiunilor dintre celule – bucuria înseamnă, automat, apariţia de noi conexiuni.Cheia fericirii în societate stă în facultatea de a decide singur asupra propriei vieţi.

Tristeţea este cauzată de resemnare. Atunci când o dezamăgire de acest gen apare pe fondul unei tendinţe înnăscute spre melancolie, se poate declanşa o depresie.

Sentimentele negative îi inhibă pe oameni, sentimentele plăcute, dimpotrivă, le lărgesc spectrul posibilităţilor.

Dar sportul nu te face doar mai deştept. Prin mişcare, neuronii sunt stimulaţi sa producă noi dendrite, contracarând astfel cea mai nocivă consecinţă a depresiei: atrofia materiei cenuşii.

Este plăcut şi să fii mângâiat. Nu numai oamenii, ci şi maimuţele, pisicile şi cobaii pot fi calmaţi în acest fel. Chiar şi creierul păsărilor eliberează opioide atunci când acestea sunt atinse.

Proasta dispoziţie omoară materia cenuşie.

Hrana este o necesitate, dar a mânca reprezintă una dintre plăcerile originare.

O simplă atingere din partea unei persoane apropiate diminuează tristeţea şi stresul. Se poate recunoaşte şi aici efectul unor neurotransmiţători precum oxitocina sau opioidele, eliberate în momente de tandreţe.

Uneori, emoţiile pot apărea fără să existe sentimente -de exemplu, când roşim fără să ne dăm seama că ne-am ruşinat.

Pe lângă faptul că determină un dezechilibru al neurotransmiţătorilor, depresiile afectează şi conexiunile fixe dintre neuroni. Nu se ştie în ce măsură mai pot fi reparate aceste distrugeri. În aceste condiţii, creierul îşi pierde adaptabilitatea.

Astăzi nu mai prescrie nimeni opiu contra tristeţii pentru că substanţa creează dependenţă. Dar creierul produce în mod natural o substanţă – beta-endorfina – care depăşeşte cu mult efectul opiului. O glandă situată în diencefal, hipofiza, se află la originea acestei substanţe, ale cărei efecte sunt naturale şi nedăunătoare; uneori, nu e nevoie decât de o masă bună.

Fiecare îşi găseşte fericirea în altă parte. Pentru unii, fericirea înseamnă să alergi desculţ pe o pajişte în rouă dimineţii, pentru alţii, să-ţi ţii bebeluşul în braţe. Te poate face fericit sexul, un costum de marcă, un cârnat prăjit sau Concertul nr. 13 pentru pian şi orchestră al lui Mozart. Dar şi absenţa tuturor acestor lucruri te poate face fericit: un călugăr zen îşi găseşte liniştea sufletească adâncindu-se în meditaţie.

Stefan Klein

A studiat fizica şi filozofia la Munchen, Grenoble şi Freiburg, unde şi-a susţinut şi teza de doctorat în biofizică. A colaborat, ca jurnalist specializat în ştiinţă, la diverse ziare şi reviste germane şi a fost redactor la revistele Der Spiegel (1996-1999) şi Geo (1999-2000). În prezent este liber-profesionist şi locuieşte la Berlin.
Stefan Klein s-a născut pe 5 octombrie 1965 în München, Germania. Este fizician, autor, eseist și profesor invitat la Universitatea de Arte din Berlin.
Este cunoscut mai ales pentru cărțile sale Știința fericirii și a timpului: ghidul utilizatorului
. Ambii părinți erau chimisti și imigraseră din Austria ; strămoșii lor fuseseră oameni de știință de trei generații. Klein a studiat fizica și filosofia analitică la Universitatea din München și Grenoble și a absolvit biofizica teoretică la Universitatea din Freiburg, Germania. Și-a părăsit cariera academică pentru a deveni editor științific la Der Spiegel, o revistă de știri, în 1996, și și-a făcut repede un nume prin intermediul unei serii de zece articole de copertă foarte apreciate. A fost distins cu Georg von Holtzbrinck Preis, un prestigios premiu german pentru scrierea științifică în 1998. După un stagiu la Geo, o revistă științifică populară, a lucrat ca autor independent din 2000. 
Cartea sa din 2002 Știința fericirii este o sinteză a descoperirilor din neuroștiințe, psihologie socială și filosofie despre modul în care pot apărea emoții pozitive în creierul uman. Klein explică Fericirea ca un semnal automat pe care creierul îl folosește pentru a marca situațiile care promit un beneficiu pentru organism. Deoarece este declanșat atunci când o situație dată pare mai bună față de o stare anterioară, nu există condiții externe care să poată explica fericirea durabilă. 


Cu toate acestea, Klein consideră că bunăstarea subiectivă poate fi crescută prin antrenarea conștientizării emoțiilor pozitive atunci când acestea sunt generate în creier. Alison Abbott de la revista Nature numită Știința fericirii „o carte extrem de bine scrisă, ușor de citit și cercetată cu expertiză pe o temă care a cerut de mult timp tratament pentru știința pop”. A fost pe lista bestsellerurilor germane mai bine de un an. 
În The Secret Pulse of Time (2006), Klein a explorat capacitatea umană de a percepe timpul. Descrie dificultățile constante ale majorității oamenilor în a face față eficient timpului ca o consecință a organizării creierului: Conștientizarea timpului și capacitatea de a-și urma planurile sunt funcții ale mecanismelor cognitive foarte evoluate și vulnerabile. Frankfurter Allgemeine Zeitung, un ziar național german, a caracterizat această carte drept „un protest împotriva faptului profund nedrept că timpul memorabil zboară, în timp ce timpul insuportabil se împiedică”. Library Journal și-a ales traducerea în limba engleză drept una dintre cele mai bune cărți de știință în 2007.
Klein a pledat pentru noi modalități de comunicare a științei. În opinia sa, știința ar trebui mai degrabă spusă ca povești decât prin predarea faptelor. De asemenea, s-a opus utilizării unice a englezei ca limbă științifică și a susținut că ar fi mai bine să se predea știința în limbile naționale, cel puțin la un nivel universitar. 
În 2000 a publicat Die Tagebucher der Schopfung (Jurnalul creaţiei), iar în 2002, Formula fericirii. Ultima carte a avut un succes de public atât de mare, încât a fost urmată de alte două, pe teme similare: Einfach glucklich (Pur şi simplu fericit) şi Alles Zufall (Totul este hazard).
Lucrările sale au fost traduse în 25 de limbi și au devenit best-sellers în multe țări.

Surse:
en.wikipedia.org
stefanklein.info
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

Corespondenta la redactie