Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Dorindu-şi să primească dintr-o dată tot aurul pe care îl putea da gâsca, a ucis-o, numai pentru a descoperi că aceasta nu are nici urmă de aur.

Dorindu-şi să primească dintr-o dată tot aurul pe care îl putea da gâsca, a ucis-o, numai pentru a descoperi că aceasta nu are nici urmă de aur.

Pentru mulţi oameni, propriile lor hotărâri sunt pricina nenorocirii lor.

Recunoştinţa este o virtute a sufletelor nobile.

Nu există nici un mijloc de a te apăra în faţa celui hotărât să se poarte nedrept.

De-i vătăma pe cineva, mai mult pe tine însuţi te vei vătăma.

Pe omul flecar goneşte-l din casa ta, căci cele ce zici şi faci tu, altora le va spune.

Pe cei ce fac bine nu-i pizmui, ci să-ţi pară bine de ei.

Cuvintele care nu sunt urmate de fapte, nu valorează nimic.

A avea fără a te bucura de ceea ce ai nu înseamnă nimic.

Cu pasiunile noastre e ca şi cu apa şi focul: e bine să le stăpânim şi e rău când ele ne stăpânesc.

Deseori le oferim duşmanilor nostri mijloacele să ne distrugă.

Cu femeia ta te poartă bine şi înţelepţeşte, ca să nu-i dai prilej a dori buna purtare a altui bărbat.

Mincinosul nu câştigă alt lucru decât acela de a nu fi crezut când spune adevărul.

Nu este nevoie să alergi, trebuie doar să te porneşti la timp.

Oamenii făgăduiesc uşor un lucru pe care nu gândesc să-l îndeplinească.

Aparenţele înşeală de cele mai multe ori.

Răul pe care îl facem şi cel din cauza căruia suferim, nu sunt măsurate pe acelaşi cântar.

Oricine unelteşte vicleşuguri împotriva altuia este făuritorul propriei sale nenorociri.

Orgoliul poate conduce la autodistrugere.

Când greşeala e făţişă nu mai putem să o ascundem.

Unii oameni, când trudesc alţii, doar se prefac că ei ostenesc.

Trebuie să fugim de prietenia acelora care au o fire cu două feţe.

Unii încurcaţi în nenorociri doresc o scăpare, dar când o găsesc, caută s-o ocolească.

Pe hoţii mărunţi îi trimitem la spânzurătoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice.

Nu batjocori pe nimeni şi socoteşte că nimeni nu e atât de neputincios ca să nu poată cândva să răzbune o nedreptate.

Unii oameni păzindu-se şi ascunzându-se de vrăjmaşi, dau, fără să bage de seamă, peste prieteni mai primejdioşi decât vrăjmaşii.

Cu cât e mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea.

Esop (Aesop)

A fost un scriitor antic grec, cunoscut pentru fabulele lui. A trait între anii 620 si 560 înainte de Hristos. Se pare ca a fost ghebos, întunecat la față și, pe deasupra, gingav. Fabulele lui au fost culese pentru prima oară de Demetrios din Faleron un secol mai târziu. Se crede că a fost sclav, mai târziu eliberat de stăpânul său. Fabulist și filosof, atunci când îl sfătuia corect pe stăpânul său, era eliberat pe o perioadă scurtă de vreme. Multe fabule ale sale s-au păstrat până în prezent. Sclavul grec era atât de deștept, încât orice observație primea de la stăpânul său, îi răspundea cu o vorbă de duh, o pildă comică și scăpa de pedeapsă. L-a înveselit într-atâta pe stăpânul său, încât acesta l-a eliberat până la urmă. Fabulele sale au fost preluate și prelucrate de mulți autori, dar Esop rămâne „părintele fabulei”.

Astăzi nu se știe cu siguranță dacă un astfel de autor de fabule a existat de fapt sau dacă acestea aparțineau unor persoane diferite, iar imaginea lui Esop este colectivă. Informațiile despre biografia sa sunt adesea contradictorii și neconfirmate din punct de vedere istoric. Potrivit legendei, s-a născut în Frigia (Asia Mică), Esop a fost sclav, iar mai târziu liber, a slujit la curtea regelui lidian și a fost ucis la Delfi. Pentru prima dată, Herodot menționează Esop. Potrivit versiunii sale, Esop a servit ca sclav, iar stăpânul său era un anume Iadmon din insula Samos, care i-a acordat mai târziu libertatea. A trăit când a domnit regele egiptean Amasis, adică peste ani. Î.Hr. e. A fost ucis de delfieni, pentru care descendenții lui Iadmon au primit ulterior o răscumpărare.

Mai târziu, Asia Mică a fost numită patria sa, ceea ce este destul de plauzibil, deoarece natura numelui său este în concordanță cu aceasta. Moartea sa din Delphi a fost împodobită cu o legendă care poate fi reconstituită din Herodot și Aristofan, combinată cu mărturii ulterioare. Potrivit acestei legende, Esop, în timp ce se afla la Delphi, cu calomnia sa, a trezit mai mulți cetățeni împotriva sa și au decis să-l pedepsească.
Pentru aceasta, au furat o cupă de aur din ustensilele templului, au pus-o în secret în rucsacul lui Esop și apoi au tras alarma; s-a ordonat cercetarea pelerinilor, bolul a fost găsit la Esop și el, ca un hulitor, a fost lapidat. Mulți ani mai târziu, inocența lui Esop a fost descoperită în mod miraculos; descendenții ucigașilor săi au fost obligați să plătească virusul, pentru care a apărut nepotul acelui Iadmon, care era stăpânul său.
Fabulele lui Esop au fost traduse (deseori revizuite) în multe limbi ale lumii, inclusiv faimoasele fabule Jean Lafontaine și Ivan Krylov. De Jean Lafontaine Ivan Krylov În rusă, o traducere completă a tuturor fabulelor lui Esop a fost publicată în 1968 1968.
Sub numele de Esop, s-a păstrat în proză o colecție de fabule (din 426 de lucrări scurte). Există motive să credem că în epoca lui Aristofan (sfârșitul secolului al V-lea) era cunoscută la Atena o colecție scrisă a fabulelor lui Esop, conform cărora copiii erau învățați la școală; „Ești un ignorant și o persoană leneșă, nici măcar nu ai învățat Esop”, spune un personaj din Aristofan. Acestea au fost refaceri prozaice, fără nicio decorație artistică. De fapt, așa-numita colecție Aesop include fabule din diferite epoci.
Este imposibil de spus dacă Esop a fost o persoană istorică. Nu a existat nicio tradiție științifică despre viața lui Esop. Herodot (II, 134) scrie că Esop a fost sclavul unui anumit Iadmon din insula Samos, apoi a fost eliberat, a trăit în timpul regelui egiptean Amasis (570-526 î.Hr.) și a fost ucis de delfieni; pentru moartea sa, Delfi a plătit răscumpărare descendenților lui Iadmon. Heraclide din Pont, mai mult de o sută de ani mai târziu, scrie că Esop a venit din Tracia, era un contemporan al lui Therekides, iar primul său maestru a fost numit Xanthus, dar extrage aceste date din aceeași poveste a lui Herodot prin inferențe nesigure (pentru de exemplu, Tracia ca locul de naștere al lui Esop a fost inspirat de faptul că Herodot îl menționează pe Esop în legătură cu hetera frangiană Rodopis, care a fost, de asemenea, în sclavia lui Iadmon). Aristofan („Viespi”, 1446-1448) oferă deja detalii despre moartea lui Esop – un motiv rătăcitor al bolului aruncat, care a servit drept motiv pentru acuzația sa, și fabula despre un vultur și un gândac, despre care a spus mai înainte moartea sa. Un secol mai târziu, această afirmație a eroilor lui Aristofan se repetă ca fapt istoric. Comediantul Platon (sfârșitul secolului al V-lea) menționează deja reîncarnările postume ale sufletului lui Esop. Comediantul Alexis (sfârșitul secolului al IV-lea), care a scris comedia Esop, își confruntă eroul cu Solon, adică împletește deja legenda lui Esop în ciclul legendelor despre cei șapte înțelepți și regele Croesus. Lysipposul său contemporan știa și el această versiune, înfățișându-l pe Esop în fruntea celor șapte înțelepți.


Surse:
doojob.ru
ro.wikipedia.org
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Efectul Dunning-Kruger – de ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază …
Corespondenta la redactie