Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Întrebare pentru cei responsabili : Ce destinație a luat acoperișul din Cupru al Turnului de Apă ?

Deși lucrările la Turnul de Apă aveau o altă dată de finalizare, după cum era conceput proiectul, reabilitarea acestuia s-a făcut în pasul bătut pe loc, astfel că administrația locală a tergiversat atât de mult cu refacerea construcției, încât nu se cunoaște nici până acum ce consecințe urmează atunci când încalci legi sau, și mai grav, când nu respecți condițiile unui proiect european. Dar cum legile în România, mai ales în orașe de provincie cum este Oltenița, se încalcă fără urmă sau rezerve de conștiință, teamă, regrete sau respect față de o parte a naturii umane, nu a existat strop de încărcătură nervoasă manifestată de administrația locală actuală sau de unii dintre consilierii locali.
Pe panoul de lângă vechiul Turn de Apă scria ”Program Operațional pentru Pescuit 2007-2013, Beneficiar Consiliul Local al Municipiului Oltenița, Proiect-Reabilitarea Turnului de Apă Oltenița și transformarea lui în centru cultural de expoziții, Valoare nerambursabilă-419.998 lei, Termen de execuție Mai 2015”. Ne aflăm în luna septembrie iar lucrările la Turnul de Apă nu s-au finalizat. Nu se cunoaște până acum dacă pentru reabilitarea Turnului de Apă s-a primit autorizație, dacă firma care face lucrările este acreditată pe domeniu, dar mai ales de ce s-a întârziat atât de mult cu punerea în practică a proiectului. La aceste nelămuriri niciunul dintre cei vizați nu a catadicsit să răspundă până acum, iar dacă prin publicațiile ori filmările și reportajele de sorginte socialistă sau ca model asemănătoare vechiului regim comunist (realizări și laude pline de grandomanie) cu presa aservită locală sau din Călărași, primarul Petre Țone crede că învăluie oltenițenii sau că explică ce vrea acesta să inducă oamenilor în termenii săi de primar social-democrat, îl informăm că se înșeală amarnic. Oltenițenii nu cunosc ce se face cu adevărat cu banul public. Cât privește incertitudinile cu privire la câteva aspecte legate de Turnul de Apă Oltenița, atât din punct de vedere al legalității reabilitării, cât și din punct de vedere istoric-monumental, artistic sau administrativ, publicația noastră on line a tratat subiectul din aceste viziuni sau a cerut la această rubrică răspunsuri, ce nu au venit nici până astăzi.
Încă o întrebare ce se adună la mănunchiul de întrebări și enigme neelucidate și la care fie primarul, fie viceprimarul, firma care lucrează la reabilitarea clădirii ori unul dintre consilieri ar fi în măsură să ne răspundă, este aceea care face referire la acoperișul Turnului de Apă, acoperiș din Cupru, despre care nu se știe unde a ajuns. În locul acoperișului vechi, constructorul a adus și fixat un acoperiș din Titan, cel puțin așa susțin cei care lucrează la clădire. La fel de bine poate fi o compoziție asemănătoare.

Turnul de Apă înainte de reabilitare

Turnul de Apă înainte de reabilitare

Turnul de Apă după reabilitare

Turnul de Apă după reabilitare

După ce Turnului i s-au montat geamuri termopan, o variantă pe cât de săracă pe atât de nerecomandată la clădirile istorice și chiar interzisă, după ce s-a tergiversat cu lucrările, acum Turnul de Apă arată poate mai ciudat decât înainte, doar că s-a împrospătat culoare albă de exterior și s-a fixat acoperișul.
În valoarea celor 100.000 de euro, bani ce trebuiau folosiți la reabilitarea clădirii, era prevăzut tot ceea ce presupune schimbare și încadrare în condițiile proiectului câștigat în mandatul anterior. Oare la cum arată Turnul acum, chiar s-au cheltuit pentru el 100.000 de euro?
Și ca să revenim la întrebarea cu acoperișul, îi informăm pe oltenițeni că, după fer, cuprul este metalul cel mai mult utilizat. Din informațiile noastre, aproximativ jumătate din producția
mondială de cupru servește în scopuri electrotehnice (în special sub formă de conductori). Aproape tot restul cuprului se folosește sub formă de aliaje cu destinații felurite. Dintre acestea, aliajele cuprului cu zincul, alamele, sunt cele mai folosite. De obicei alamele conțin cel puțin 50% cupru.
Aliajul cu 68% Ni și 29% Cu (restul Mn și Fe ) așa zisul “metal monel”, este deosebit de rezistent față de coroziune prin agenți chimici și se utilizează pentru construirea de aparate chimice. Un aliaj de 10-20/ Ni, 40-70% Cu și 5-40%Zn (argentan, alpaca) servește pentru fabricarea de obiecte casnice (tacâmuri de masă etc. ) Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz și apă, a materialelor pentru acoperișuri, a ustensilelor și a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la boilere și alte dispozitive ce implică transferul de căldură. Cuprul și compușii lui își găsesc o gamă foarte largă de întrebuințări: la fabricarea tablei, ca catalizatori, coloranții se folosesc în industria vopselei, la colorarea artificiilor, la radiatoare în electrotehnică și la insecticide. Un alt aspect legat de acest metal este că, de câțiva ani, cuprul a atins un nivel fără precedent de 10.190 $/tonă. Așadar, domnilor responsabili cu demararea lucrărilor de reabilitare a Turnului de Apă, ce combinație s-a ales cu acoperișul, ce ați făcut cu acoperișul din Cupru al Turnului de Apă, ținând cont și de faptul că metalul este unul foarte rezistent?

Business questionReamintim cititorilor noștri că parterul Turnului de Apă a adăpostit mai multe expoziții pe timpul fostului director al Muzeului Civilizației Gumelnița, prof. Dr. Done Șerbănescu, camera de la parter avea scopul de a găzdui diverse expoziții într-un ”Muzeu de Artă”. Discuții vis a vis de o schimbare a fațadei impozantului Turn și transformarea lui într-un muzeu cu specific pescăresc s-au concretizat în perioada 2010-2011, prin participarea cu un proiect pentru obținerea de fonduri europene. Proiectul a fost câștigat, cofinanțarea în acest proiect fiind de 2%, contribuția Consiliului Local fiind așadar una foarte mică. Potrivit proiectului, Turnul de Apă trebuie să devină muzeu de pescuit, dată fiind poziția orașului la mal de fluviu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

six + twenty =

+ 39 = 45

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Este corect “cel mai celebru”? Unele structuri lingvistice sunt atât …
Corespondenta la redactie