Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Nu există fericire în căsătorie decât între fiinţe care se aseamănă.

Nu există fericire în căsătorie decât între fiinţe care se aseamănă.

Nu mi-a plăcut niciodată să adun cioburile sparte şi să le lipesc la loc, spunându-mi că vasul e nou. Ceea ce s-a spart, s-a spart; şi prefer să-mi amintesc cu plăcere de vasul întreg, decât să-l am înaintea mea şi să-i văd crăpăturile, tot restul vieţii mele.

Te-ai gândit vreodată că şi cea mai puternică dragoste poate să se sfârşească?

O să mă gândesc la asta mâine, la Tara. O să fiu mai liniştită atunci. Mâine voi face un plan ca să-l aduc înapoi. La urma urmelor, e şi mâine o zi.

… mă iubea, dar îi era teamă să se însoare cu mine, ca nu cumva să-i tulbur modul lui de a gândi şi de a trăi…(Scarlett O’Hara)

Lupta este ca şampania. Se urcă la capul laşilor la fel ca şi în cazul eroilor. Orice prost poate fi curajos pe câmpul de luptă atunci când ai doar două opţiuni: fie eşti curajos, fie eşti ucis.

Erau toate frumoase, cu acea frumuseţe orbitoare care transfigurează chiar pe cea mai urâtă dintre femei, atunci când un bărbat o iubeşte şi o apără şi ea îi răspunde cu o dragoste însuţită.

Era aşa limpede că eram făcuţi unul pentru altul. Era limpede că eram singurul bărbat dintre toţi cei din jurul tău care te putea iubi. Cunoscându-te aşa cumm eşti în realitate – dură, lacomă de bani şi fără scrupule, ca mine. Te-am iubit şi am riscat. Am încercat totul şi nimic n-a folosit. Te-am iubit atât de mult, Scarlett! Dacă m-ai fi lăsat, aş fi fost cu tine iubitor şi apropiat cum e un bărbat când iubeşte o femeie. Dar nu puteam să-ţi arăt dragostea mea, pentu că m-ai fi crezut slab şi ai fi încercat s-o foloseşti împotriva mea. Şi veşnic era el! Era îngrozitor să stau în fiecare seară în faţa ta, la masă, ştiind că ai fi vrut să fie el în locul meu. Şi seara, când te luam în braţe şi ştiam… În sfârşit, astăzi nu mai are importanţă. Mă mir acum de durerea de atunci.

Ce părere ai despre oamenii care nu-i lasă pe alţii să se bucure de ceea ce lor nu le foloseşte?

Poţi să le spui prea curioşilor tăi prieteni că, dacă o să mă însor vreodată, o voi face pentru că n-am putut avea altfel pe femeia pe care o doream. Şi până acum n-am dorit încă o femeie atât de mult ca să mă însor cu ea.

Ca să-l interesezi pe un bărbat şi să-i reţii interesul, trebuie să-i vorbeşti despre el însuşi şi, pe urmă, treptat să aduci vorba despre tine… şi pe urmă numai şi numai despre tine…

La urma urmei şi mâine este o nouă zi.

Cu destul curaj te poţi descurca şi fără o reputaţie.

Poverile sunt pentru umeri destul de tari ca să le ducă.

Viaţa nu se află sub nicio obligaţie de a ne da ceea ce aşteptăm noi de la ea.

Până când îţi pierzi reputaţia, niciodată nu vei realiza ce povară sau libertate o reprezintă.

În faţa primejdiei şi a morţii dragostea e de două ori mai dulce, şi exaltarea ei mai deplină.

Se pot câştiga tot atâţia bani din distrugerea unei civilizaţii ca şi din clădirea uneia noi. (Rhett Butler)

Ştia că, după pilda lor, ar fi trebuit să creadă cu tărie că o doamnă rămâne întotdeauna doamnă, chiar dacă ajunge să trăiască în saracie.

Nimeni nu poate merge mai departe împovărat de amintiri dureroase!

Moartea, plătitul taxelor şi naşterea unui copil! Niciodată nu e momentul potrivit pentru ele!

Margaret Mitchell

A urmat cursurile Seminarului “Washington” din Atlanta și ale “Smith College” din Northampton, Massachusettes, un colegiu feminin unde studiază arătând deja talentul său. La 18 ani se înscrie la cursul superior de medicină de la Smith College din Northampton, în Massachusetts, dar studiile vor fi întrerupte de un trist eveniment, moartea mamei sale.
Întoarsă la Atlanta, se va căsători, în 1922, cu Berrien Kinnard Upshaw, dar căsătoria va fi un faliment. Fiind conștient de implicațiile căsniciei asupra creativității soției sale, Upshaw iese din viața sa lăsându-i libertatea necesară pentru a o lua de la început.
Margaret Mitchell, autoarea celebrului roman “Pe aripile vântului” (1936), s-a născut la 8 noiembrie 1900, în Atlanta, Georgia.

Între anii 1922-1926, a publicat în paginile “Journal Sunday Magazine”, unde i-au apărut aproximativ 130 de articole foarte apreciate. A scris despre subiecte diverse, de la modă la generali ai Războiului Civil, de la cronici mondene la faraoni egipteni, potrivit www.georgiaencyclopedia.org. Totuși, cel mai cunoscut rămâne interviul memorabil luat actorului italian Rudolf Valentino.
În 1926, s-a căsătorit cu John Marsh, agent publicitar. A abandonat munca de jurnalistă din cauza unei probleme de sănătate. Într-o perioadă de convalescență, a luat hotărârea de a se dedica scrisului și a început să lucreze la un roman, o biografie ficțională a unei femei din perioada Războiului Civil, Pansy O’Hara. Volumul, ce avea circa 400 de pagini dactilografiate, la care lucrase aproape trei ani, a constitui baza romanului pentru care Margaret Mitchell a devenit cunoscută în întreaga lume, “Pe aripile vântului / Gone with the Wind”.
Au urmat alți aproape șase ani de muncă. Eroina model a romanului pregătitor, Pansy O’Hara, a devenit celebra Scarlett O’Hara. Singura carte a scriitoarei Margaret Mitchell este acest roman care tratează Războiul Civil din SUA (1861-1865), cu fapte și întâmplări văzute din punct de vedere sudist. În total, a lucrat la roman 10 ani. Romanul a apărut în iunie 1936, cu titlul cunoscut astăzi: “Gone with the Wind”, titlu împrumutat dintr-un vers al poetului englez Ernest Downson. În ziua apariției, acesta a înregistrat un imens succes de librărie, vânzându-se în 50.000 de exemplare. Până la sfârșitul anului, tirajul a atins numai în Statele Unite cifra de un milion și jumătate de exemplare.
A urmat o perioadă cu numeroase premii și o largă recunoaștere națională și internațională. Margaret Mitchell a câștigat “National Book Award” pentru Cel mai distins roman din 1936, Premiul Pulitzer pentru ficțiune în 1937, iar Asociația culturală din New York i-a acordat Medalia de aur. În anul următor, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru literatură. Romanul a fost tradus în 27 de limbi și faima lui a continuat să crească în următoarele decenii, ajungând să fie vândut în peste 30 de milioane de exemplare în lumea întreagă.

Succesul cărții l-a determinat pe David Szelnick, producător de la Hollywood, să semneze un contract de 50.000 de dolari cu autoarea romanului, Margaret Mitchell, pentru ecranizarea acestuia. Vestea s-a răspândit cu rapiditate și mii de scrisori au fost primite de autoarea romanului. Pentru rolul lui Rhett Butler, 9 scrisori din 10 îl cereau pe actorul Clark Gable, junele-prim cu mustăcioară ce înnebunise publicul, care-l numea “The King”. După îndelungi tratative, David Szelnick a acceptat să-l distribuie în film, în luna decembrie 1938. Următoarea problemă era găsirea interpretei pentru Scarlett O’Hara. O serie de actrițe, între care Katherine Hepburn, Joan Benett, Susan Hayward, Myriam Hopkins, Claudette Colbert, Joan Crawford, Norma Shearer, Paulette Goddard, au dat probe pentru rol, însă fără niciun rezultat. Singura care era gata să obțină rolul a fost Bette Davis, dar casa Warner Bross nu și-a dat acordul.
În decembrie 1938, la Los Angeles se turna prima scenă a filmului “Pe aripile vântului” — incendiul Atlantei, din timpul Războiului de secesiune. Între cei care se aflau acolo era și tânăra actriță engleză, Vivien Leigh, aflată la Hollywood pentru câteva zile. Ea a fost selectată pentru rolul lui Scarlett O’Hara.

Premiera, la ”Grand Theater Loew”, Atlanta, a filmului ”Pe aripile vântului” în regia lui Victor Fleming, avându-i ca protagoniști

Margaret Mitchell, Clark Gable

pe Vivien Leigh în rolul lui Scarlett O’Hara și Clark Gable în rolul lui Rhett Butler, a avut loc pe 15

Margaret Mitchell, Clark Ganle, Carole Lombard, David Selznick, Olivia de Havilland

decembrie 1939, acesta devenind unul din filmele de mare succes. I-au fost acordate numeroase premii, printre care opt Premii Oscar. Câștigul pe care l-a obținut după publicarea romanului “Pe aripile vântului” și în urma filmului cu același nume, Margaret Mitchell l-a folosit în interese filantropice, inclusiv pentru numeroase organizații sociale din Atlanta și pentru bursele medicale ale unor studenți de la “Morehouse College”.
Odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Mitchell face parte din Crucea Roșie, iar în 1943 înființează Recreation Room pentru soldații din Piedmont Park. După război ea se

întoarce acasă hotărâtă să reînceapă să scrie.
Margaret Mitchell a decedat la 48 de ani, în 1949, ca urmare a unui accident de mașină. În seara de 11 august 1949, în Atlanta, un taximetrist beat, aflat pe contra-sens, nu o vede în timp ce Margret și soțul său traversează strada și o lovește cu mașina. Se stinge din viață, în 16 august 1949, după cinci zile de comă. Inspirându-se din viața ei a fost realizat un film pentru televiziune A Burning Passion:The Margaret Mitchell Story cu Shannen Doherty.

Pentru romanul Gone with the Wind (Pe aripile vântului) care apăruse în 1936, a primit Premiul Pulitzer în anul 1937, iar în anul următor a fost candidată la Premiul Nobel pentru literatură. Filmul cu același nume, din anul 1939, cu Vivien Leigh și Clark Gable în rolurile principale, este unul din filmele de mare succes al tuturor timpurilor.

„Pe aripile vântului” a fost singurul ei roman. A început să-l scrie datorită faptului că avea glezna luxată, fiind încurajată, de asemenea, de soțul ei, John Marsh. Ea a scris și rescris romanul de mai multe ori.
Romanul se desfășoară în perioada Războiului de secesiune, care este privit din punctul de vedere al eroinei, Scarlett O’Hara, care va avea în cursul povestirii între 16 și 28 ani, fiind măritată de trei ori.
Acțiunea romanului este captivantă și dinamică. Energia și starea de optimism a lui Scarlett O’Hara, aptitudinea ei de a trece peste momente dramatice și adesea tragice, însuflețesc și incită acțiunea, dând romanului originalitate și un farmec deosebit. Chiar dacă ea este uneori acuzată de superficialitate, ea a reușit, spre deosebire de alte personaje din roman, să devină, din fiica unui proprietar de pământ și sclavi, în perioada antebelică, o femeie de afaceri, pragmatică și atrăgătoare, după război. Autoarea ne prezintă o luptă pe viață și pe moarte a eroilor romanului, alături de care cititorii plâng, râd, iubesc, urăsc, încercând practic toate stările psihologice, în funcție de caracterul schimbător al norocului eroinei.
Până în ultimele zile ale vieții, Margaret Mitchell a rămas una dintre cele mai îndrăgite personalități din Statele Unite ale Americii.
În 1994, Margaret Mitchell a fost inclusă în “Georgia Women of Achievement” iar în 2000, în “Georgia Writers Hall of Fame”, potrivit www.biography.com.

Surse:
agerpres.ro
ro.wikipedia.org
autori.citatepedia.ro
youtube.com

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four + sixteen =

1 + 4 =

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – interregional sau inter-regional, nonvaloare sau non-valoare, …
Corespondenta la redactie