Ce înseamnă “efectul Pygmalion”?

Efectul Pygmalion, numit şi efectul Rosenthal (după numele psihologului american, care l-a definit) este o profeţie autorealizabilă, altfel spus, un fenomen de natură psihologică, presupunând modificarea comportamentului unui individ de aşa manieră încât ceea ce, la un moment dat, nu ar fi fost decât o posibilitate, printre altele, să devină realitate, prin focalizarea pe respectiva situaţie. Mai simplu, cu cât aşteptările, faţă de o persoană, sunt mai mari, cu atât aceasta va ajunge la o performanţă mai mare.

Rosenthal a descoperit efectul Pygmalion pornind de la următorul experiment: a constituit două eşantioane formate din câte şase şoareci de laborator fiecare, pe care i-a dat în grija a două grupuri de studenţi. Studenţilor li s-a comunicat că şoarecii din primul esantion au fost atent selecţionaţi şi că ar trebui să se obţină, la testul labirintului, rezultate excepţionale de la aceştia, în timp ce în al doilea esantion – li s-a spus studenţilor – erau şoareci fără nimic deosebit, chiar cu probleme genetice, care, probabil, nu vor trece testul labirintului. În realitate, între şoarecii din primul eşantion şi cei din al doilea nu exista nicio diferenţă. La final, s-a constatat însă că studenţii, care crezuseră că şoarecii lor sunt mai inteligenţi, le acordaseră mai multă grijă şi simpatie decât cei din cealaltă grupă, iar rezultatele experimentului au fost mult mai bune pentru primii.

Înainte de acest experiment, Rosenthal mai făcuse unul într-o şcoală săracă, de cartier, pretinzând că este un reprezentant al renumitei Universităţi Harvard şi că face nişte studii care presupuneau măsurarea IQ-ului elevilor. Ulterior, rezultatele măsurătorilor, supraevaluate pentru 20% dintre elevi, au ajuns, ca din întâmplare, la aceştia, peste un an constatându-se o reală îmbunătăţire a rezultatelor şcolare în cazul respectivilor elevi.

Efectul Rosenthal, susţine descoperitorul lui, ar putea fi valorificat cu succes nu numai în diverse contexte de viaţă, dar, mai ales, în şcoală, dacă profesorul, de exemplu, în cunoştinţă de cauză, ar şti să aibă aşteptări mari de la elevi, în timp aceştia ajungând, într-adevăr, la astfel de rezultate, evitându-se astfel şi “etichetările” cu toate consecinţele lor negative. Desigur că, pentru obţinerea rezultatelor aşteptate, este importantă şi maniera în care se cultivă puterea profeţiei autorealizabile, de aşa manieră încât să nu se pună o presiune nejustificată pe umerii persoanei de la care se aşteaptă rezultate deosebite.

Fenomenul invers efectului Pygmalion se numeşte efectul Golem şi înseamnă obiective şi rezultate modeste, generate de o atitudine negativă din partea celor din jur.

Denumirea efect Pygmalion i-a fost inspirată lui Rosenthal de piesa de teatru eponimă a lui George Bernard Shaw, inspirat, la rândul său, de sculptorul antic Pygmalion, care, potrivit legendei, a realizat statuia unei femei atât de frumoase încât s-a îndrăgostit de ea, cerându-i zeiţei Afrodita să îi dea viaţa, ceea ce s-a şi întâmplat.