Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Cuvinte greceşti în limba română – schimbări/degradări de sens

De-a lungul timpului, orice limbă se îmbogăţeşte prin împrumuturi din alte limbi, care pot să pătrundă fie direct, prin Greacacontactul nemijlocit dintre populaţii, fie pe cale cultă (scrisă).
Împrumuturile din limba greacă reprezintă aproximativ 1,7% din vocabularul limbii române, cele vechi, bizantine, aparţinând, în mare parte, limbajului religios (evanghelie, arhiepiscop, arhiereu,arhimandrit, acatist, ctitor, egumen, fariseu, icoană, mănăstire, mătanie, mitoc, mitra, mitropolie, mitropolit, osana, paraclis, patrafir, patriarh, parastas, protopop, psalm, psaltire, satana, smirna etc.), iar cele din neogreacă (de după secolul al XV-lea), pătrunzând, în limba română, mai ales în secolul al XVIII-lea, în timpul domniilor fanariote (denumire care vine de la cartierul Fanar, din Constantinopol, acolo unde locuiau familiile nobililor greci, din rândul cărora sultanii turci alegeau domni şi funcţionari, după căderea Imperiului Bizantin, în 1453).
Din această a doua categorie de cuvinte au rămas, până astăzi, în limba română, termeni precum: a agonisi, a (se) pricopsi, prisos, folos, tacticos, arvună, mătase, buzunar, agale, anapoda, anatema, anost, a (se) dichisi, a economisi, a (se) molipsi, noimă, paranghelie, a (se) plictisi, sihastru, stafidă, taifas, tată, a urgisi, zâzanie, zodie etc.
Este interesant de observat că, în cazul multor împrumuturi din limba greacă, s-a produs o modificare de sens, mai exact o “degradare” a acestuia, prin diverse conotaţii negative, ca în exemplele următoare:
lefter – în greceşte înseamnă liber; în limba română, nu se foloseşte decât cu înţelesul de “liber de bani”, “fără parale în buzunar”;
haplea – în greceşte, are sensul “simplu”, în română, năuc, zevzec;
ifos – în greceşte se întrebuinţează cu sensul mândrie/morgă/aer marţial, în româneşte se referă la acelaşi lucru, dar cu o conotaţie peiorativă – mândrie neîntemeiată/înfumurare/arogantă;
ananghie – în greceşte, necesitate/nevoie imperioasă, în română, mai mult în batjocură, denumeşte o situaţie dificilă/grea; există şi o expresie care conservă acest înţeles: “ca grecul la ananghie”;
aghios – în greceşte, acest cuvânt înseamnă sfânt (o cântare liturgică începe cu “aghios, aghios – “sfinte, sfinte”); cu secole în urmă, românii, care nu înţelegeau slujba în greceşte, auzeau “aghios, aghios” şi l-au asociat cu a bolborosi (cum făceau preoţii); mai mult, din această situaţie s-a născut şi expresia “a trage la aghioase” – a cânta monoton şi tărăgănat, a sforăi, a dormi;
Cum e binenoimă – în greceşte, înţeles, idee, cugetare, în româneşte, se utilizează frecvent în expresiile fără noimă, a nu avea nicio noimă – fără sens/absurd;
apelpisit – în greceşte, ca şi în româna veche, are înţelesul de disperat; în prezent, i s-a asociat o nuanţă dispreţuitoare, referitoare la cineva prea elegant, exagerat de aranjat.
Exemplele de acest fel pot continua, de reţinut ar fi însă explicaţia fenomenului lingvistic de degradare a sensului. În momentul în care grecii (fanarioţii) au fost îndepărtaţi de la putere, unele cuvinte greceşti (nu toate), rămase în limba română, au dobândit un aspect ridicol, s-au încărcat cu sensuri peiorative, pentru că aminteau de mode, obiceiuri, mentalităţi învechite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eighteen + nine =

+ 86 = 87

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum se scrie corect Mall-ul sau Mallul Potrivit Dicţionarului ortografic, ortoepic …
Corespondenta la redactie