Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Cum este corect – Reţele de socializare sau Reţele sociale?

Reţele de socializare sau reţele sociale? În această epocă a Internetului, se poate constata că sintagma din titlul articolului, in una sau alta dintre variante, a intrat în limbajul comun şi că, în mediul online, ambele structuri lingvistice – reţele sociale, reţele de socializare – sunt utilizate în proporţie aproape egală, când se face referire la Facebook, Instagram, Twitter, YouTube, Linkedin, Flickr, Pinterest etc.
Popularitatea acestui termen este indiscutabilă, dacă avem în vedere că, potrivit unui studiu din 2018, numai Facebook avea în jur de 2,1 de miliarde de utilizatori, YouTube – 1,5 miliarde, WhatsApp – 1,3 miliarde s.a.m.d.
Strict gramatical, structura sintactică vizată este un calc lingvistic (o copiere a structurii, cu traducerea elementelor componente) după englezescul “social network”/networking-ul social, care înseamnă totalitatea mijloacelor virtuale prin care persoane fizice sau juridice se conectează între ele, informal, fără obligaţii, contribuind la colectarea unor informaţii diverse, din orice domeniu, şi la răspândirea acestora, la dezvoltarea unor cunoştinţe şi “prietenii”, la realizarea unei comunicări la distanţă pe subiecte de interes comune.

Aşadar, termenul corect, care denumeşte fenomenul atât de popular în lumea virtuală, este acela de “reţele sociale”, nu “reţele de socializare”. Socializarea, spun psihologii, este un proces complex şi de durată, prin care o persoană învaţă, se adaptează comportamental, îşi însuşeşte valorile morale, culturale, educaţionale etc., ale comunităţii căreia îi aparţine. În cadrul unor astfel de interacţiuni directe, nu virtuale, cu ceilalţi, se parcurg experienţe, se stabilesc standarde, se interiorizează, se asumă reguli, norme, conduite.
Prezenţa pe reţele sociale nu înseamnă implicare afectivă în aşa-zisele “prietenii”, nu înseamnă interacţiune directă, nu înseamnă fapte reale, nici empatie, în adevăratul sens al cuvântului, altfel spus, capacitatea de a trăi, de a simţi, de a împărtăşi sentimentele altcuiva, observându-i, simţindu-i gesturile, privirea, tonalitatea vocii etc.
Trebuie făcută diferenţa între reţele sociale, termenul corect pentru Facebook, Twitter, Instagram etc., şi socializare, cuvânt al cărui sens a fost distorsionat mai ales din pricina utilizării incorecte a sintagmei “reţele de socializare”, în loc de reţele sociale. Chiar şi înţelesul cuvântului “prietenie” s-a alterat, într-un asemenea context. “Prietenia”, aşa cum fiecare ştie, înseamnă un sentiment complex, de preţuire, de respect, de ataşament faţă de o altă persoană, bazat pe aspiraţii, interese, năzuinţe comune, care se manifestă în timp, în contexte reale de viaţă.

Când este vorba de reţele sociale, prietenia se reduce la a vizualiza ipostaze din viaţa cunoştinţelor virtuale sau a unor necunoscuţi, eventual la schimbarea câtorva replici sau Like-uri, la postarea unor comentarii ori la a privi detaşat la spectacolul lumii, la care poţi renunţa în orice clipă, fără implicaţii afective sau de alt fel. Din spatele unui ecran, pe un cont, cu un nume oarecare, e foarte uşor să fii bun, generos, curajos, să-ţi creezi câte ipostaze vrei, să întreţii iluzii, să comunici doar când vrei, să-ţi construieşti o identitate virtuală, care, în multe cazuri, nu are aproape nicio legătură cu cea reală, prin urmare, în contradicţie totală cu ideea de socializare.
A face parte din nişte reţele sociale poate fi un doar factor de socializare, unul dintre mulţi alţii, si numai în măsura în care o persoană dobândeşte, astfel, nişte informaţii, reguli, de care să se folosească, de exemplu, pentru integrarea într-o comunitate profesională sau nonprofesionala, virtuală sau reală. Mulţi psihologi consideră că, prin diversele reţele sociale, nu numai că nu este favorizat procesul de socializare, ci, dimpotrivă, se poate constata un fel de “parazitare” a relaţiilor umane şi sociale din lumea reală, că se diminuează capacitatea de empatizare, de cunoaştere şi de integrare în comunitate.
Despre raportul dintre avantajele şi dezavantajele fenomenului “social networks” fiecare este liber să interpreteze şi să decidă, în funcţie de experienţă şi de convingerile personale. Strict lingvistic însă, trebuie reţinut că Facebook, Twitter, Instagram, Goolgle+, YouTube, Pinterest etc. sunt reţele sociale.

destepti.ro

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum se scrie corect Mall-ul sau Mallul Potrivit Dicţionarului ortografic, ortoepic …
Corespondenta la redactie