Originea unei expresii – Ubi bene, ibi patria (“Unde e bine, acolo e patria”)

Expresia Ubi bene, ibi patria (“Unde e bine, acolo e patria”) provine din antichitatea greco-latina şi este atribuită, pe de o parte, dramaturgului grec Aristofan, care, într-o comedie – Plutus – a folosit această replică, în legătură cu problema repartiţiei bunurilor în societate (aspect vechi de când lumea), iar, pe de altă parte, poetul latin Pacuvius, într-un vers, a spus “Patria est ibicumque est bene” (« Patria este oriunde este bine »), vers pe care îl citează şi Cicero, unul dintre cei mai prolifici scriitori latini, din secolul I i.Hr.

De-a lungul timpului, maxima aceasta a fost interpretată diferit, mulţi considerând-o ca expresia unei atitudini oportuniste, lipsită de morală şi de patriotism, specifică persoanelor care urmăresc doar satisfacerea intereselor personale.

În prezent, vechea expresie antică Ubi bene, ibi patria (“Unde e bine, acolo e patria”) este mai actuală ca oricând şi majoritatea oamenilor nu mai sunt tentaţi să o interpreteze ca fiind lipsită de patriotism, deoarece cei care pleacă în alte ţări, în căutare de lucru şi de un trai mai bun, nu înseamnă că nu îşi iubesc patria, nici nu abandonează, cei mai mulţi, istoria, cultura, tradiţiile, amintirile locurilor în care s-au născut. Cei care, de-a lungul secolelor, au optat pentru varianta inversa « Ubi patria, ibi bene » (« Unde este patria, acolo este bine ») probabil că astăzi cu greu ar mai găsi argumente convingătoare în sprijinul acestei afirmaţii. Iar dacă ne gândim la români, Ubi patria, ibi bene este, la momentul actual, o utopie. In schimb, Ubi bene, ibi patria este o maximă cu perfectă acoperire pentru mulţi conaţionali care au ales să plece în alte ţări şi pe care nimeni nu îi poate condamna de lipsa de patriotism.

destepti.ro