Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Povestea Pastelui este povestea minunatei ferestre a lui Dumnezeu pe care intra surpriza divina.

”Povestea Pastelui este povestea minunatei ferestre a lui Dumnezeu pe care intra surpriza divina.” (Carl Knudsen)

”Pastele spune ca poti sa pui adevarul chiar in mormant, insa nu o sa ramana acolo.” (Clarence W. Hall)

”Pot sa inteleg cum este posibil ca un om sa priveasca pe pamant, in jurul sau, si sa fie un ateist, insa nu pot sa concep cum poate sa se uite inauntrul cerurilor si spuna ca nu este niciun Dumnezeu.” (Abraham Lincoln)

”Vestea ca Iisus a inviat nu schimba cu nimic lumea contemporana. In continuare, inaintea noastra se afla Munca, Disciplina, Sacrificiul. Pastele ne da insa puterea spirituala de a face munca, de a accepta disciplina, de a face sacrificiul.”(Henry Knox Sherrill)

”Daca Dumnezeu inchide o usa, deschide o alta.” (proverb irlandez)

”Pastele este demonstratia lui Dumnezeu ca viata este mai presus de toate spirituala si fara sfarsit.” (Charles M. Crowe)

”Daca bei apa dintr-o cupa atunci cand iti este sete, il vezi pe Dumnezeu in acest lucru. Band apa dintr-o cupa atunci cand le este sete, cei care nu sunt indragostiti de Dumnezeu isi vor vedea doar fetele.” (Rumi)

“Crestinismul a inceput acolo unde multe religii se termina … cu Invierea.” (Herbert Booth Smith)

”Daca nu ar fi Dumnezeu, ne-am afla in aceasta lume cu inimile pline de recunostinta, insa fara cineva caruia sa-i multumim.” (Christina Rossetti, 1830 – 1894)

“Stanca s-a rostogolit de la intrarea in mormant nu pentru a-i permite lui Hristos sa iasa, ci pentru a-i lasa pe discipoli sa intre .” (Peter Marshall)

”Sa te indragostesti de Dumnezeu este cea mai mare dintre toate povestile de iubire. Sa il cauti pe Dumnezeu este cea mai mare aventura. Sa il gasesti, cea mai mare realizare umana.” (Raphael Simon)

”Acolo unde omul vede frunze uscate, Dumnezeu vede flori minunate crescand din pamant.” (Albert Laighton)

“In ziua de Pasti , valul dintre timp si eternitate se subtiaza pana ajunge panza de paianjen.” (Douglas Horton)

”Dumnezeu a scris promisiunea Invierii nu doar in carti, ci in fiecare frunza de la inceputul primaverii.” (Martin Luther)
”Dumnezeu este o scrisoare pentru toata lumea. O deschizi. Iti spune: “Traieste!”. (Rumi)

”Pastele ne spune ca viata exista ca sa fie interpretata nu doar prin prisma lucrurilor, ci si prin prisma idealurilor.” (Charles M. Crowe)

”Iisus nu ne poate uita; am fost intipariti in palmele mainilor sale” (Anonim)

“Ne intoarcem spre Dumnezeu sa ne ajute doar atunci cand temeliile ni se zgaltaie, doar ca sa invatam ca Dumnezeu este cel care le zguduie.” (Charles West)

”Frumusetea este scrisul de mana al lui Dumnezeu.” (Charles Kingsley)

”Iisus mi-a luat locul pe Cruce pentru a-mi darui unul in Ceruri.” (Anonim)

“Ce motiv au ateistii pentru a spune ca nu ne putem naste din nou? Ce este mai greu, sa te nasti ori sa renasti? Ceea ce nu a existat vreodata trebuie sa fie, ori ceea ce a fost ar trebui sa fie inca o data? Este mult mai dificil sa vii in fiintare decat sa te intorci la ea?” (Blaise Pascal)

“Craciun verde, Paste alb.” (Proverb german)

“Crestinismul a inceput acolo unde multe religii se termina … cu Invierea.” (Herbert Booth Smith)

“Crucea pe care a fost asezat Mantuitorul nu a fost un tragic accident in viata pamaneteasca a Fiului lui Dumnezeu, ci mai curand un punct culminant al unui plan deliberat al consiliilor ceresti inainte de crearea prezentei ordini a cosmosului.” (Harold Rimmer)

“Diavolul a convins multi oameni despre lipsa lor de valoare. Fiecare dintre noi trebuie sa faca o pauza si sa isi aduca aminte de cruce – despre crucea care ne descopera adevarata noastra valoare – intrucat astfel aflam pretul pe care Dumnezeu a vrut sa il plateasca pentru noi, profunzimea dragostei lui pentru noi si cat de mult valoram pentru el.” (Roy Lessin)

“Domnul nostru a inscris promisiunea invierii nu numai in carti, ci si in fiecare frunza a primaverii.” (Martin Luther)

“Era inevitabil ca Iisus Hristos sa fie crucificat. De asemeni, era inevitabil ca el sa revina la viata.” (H. R. L. Sheppard)

“Faptul ca Iisus din Nazareth a murit pe cruce este un eveniment istoric; faptul ca Cel care a murit astfel era Fiul lui Dumnezeu este subiectul unei revelatii.” (Robert Anderson)

“Hristos nu ne-a marturisit numai despre viata lui, ci si despre moartea sa.” (Soren Kierkegaard)

“Iar El s-a indepartat din vederea noastra, astfel incat sa ne intoarcem catre inima noastra si sa-l gasim acolo pe El. Caci El a fost plecat si, iata, El este aici.” (Sfantul Augustin)

“Incepand cu Pastele, viata trece printr-o innoire care o face diferita de existenta stiuta mai inainte; viata nu este satisfacuta pana cand intreaga lume nu reinvie. Disperarea inseamna moarte, dar ea se ofileste in mintile oamenilor care cred cu adevarat. Frica este moarte, dar ea nu ne mai invadeaza clipele senine. Lasitatea este moarte, dar ea inceteaza a-i cuprinde pe cei care stiu intru totul ce inseamna Pastele.” (Glenn H. Asquith)

“Invierea daruieste un inteles si o directie vietii mele, si oportunitatea de a o lua de la capat indiferent de circumstante.” (Robert Flatt)

“Istoria noastra veche incepe cu Crucea; noua noastra istorie debuteaza cu Invierea.” (Watchman Nee)

“Marele dar al Pastelui este speranta, speranta crestina care ne face sa credem in Dumnezeu, in triumful sau final, in bunatatea si dragostea lui ce nu pot fi atinse de nimic.” (Basil C. Hume)

“Minunea cerului si a pamantului, a timpului si eternitatii este izbavitoarea moarte a lui Iisus Hristos. Acest mister care aduce mai multa glorie lui Dumnezeu decat toata creatia.” (C. H. Spurgeon)

“Moartea nu a fost o pedeapsa a lui Iisus, ci propriul sau destin. Nu a fost finalul predestinat al vietii lui, ci misiunea lui. Nu a fost soarta lui de neevitat, ci declaratia lui fata de venirea sa in lume de Craciun: “Nascut pentru a muri”.” (Bill Crowder)

“Morminte, nu il mai poti tine mult inchis pe El! Moartea e puternica, dar mai puternica este viata; mai darza decat intunecimea este lumina; mai tare decat greseala, fapta dreapta; credinta si speranta ne spun triumfator ca Iisus va invia in ziua de Pasti.” (Phillips Brooks)

“Permite-i fiecarui barbat si fiecarei femei sa se considere atinsi de nemurire. Lasa-i sa fie strabatuti de revelatia invierii lui Iisus. Permite-le sa spuna nu numai “Hristos a inviat!”, ci si “Eu voi reinvia.” (Phillips Brooks)

“Noi traim si murim, Hristos a murit si apoi a trait.” (John Stott)

“Nu te abandona disperarii. Noi suntem oamenii Pastelui iar cantecul nostru este Aleluia.” (Papa Ioan Paul al II-lea)

“Pastele este demonstratia pe care ne-o face Dumnezeu pentru a ne arata ca viata este esential spirituala si nesfarsita.” (Charles M. Crowe)

“Pastele ne invata ca poti sa asezi Adevarul chiar si intr-un mormant, dar acesta nu va ramane acolo.” (Clarence W. Hall)

“Pastele ne invata ca viata nu trebuie interpretata simplist, doar in termenii unor simple lucruri, ci in termenii idealurilor.” (Charles M. Crowe)

“Pastele ne vorbeste despre frumusete, despre rara frumusete a unei noi vieti.” (S. D. Gordon)

“Sa lasam Invierea sa ne ridice deasupra singuratatii, slabiciunii si disperarii si sa ne inalte catre putere, frumusete si fericire.” (Floyd W. Tomkins)

“Vestea imbucuratoare a invierii Lui nu schimba lumea contemporana. Inaintea noastra continua sa se astearna munca, disciplina, sacrificiul. Pastele ne daruieste insa puterea spirituala de a munci, a accepta disciplina si a face sacrificii.” (Henry Knox Sherril)

Sfintele Pasti sau Sarbatoarea Invierii Domnului este cea mai importanta dintre toate sarbatorile de peste an si este al doilea praznic imparatesc cu data schimbatoare, primul fiind Duminica Floriilor. Intregul ciclu de sarbatori dintr-un an bisericesc depinde de Sfintele Pasti. In functie de data acestei sarbatori se ordoneaza si se denumesc duminicile si saptamanile de peste an, cu evangheliile si apostolele care se citesc la Sfanta Liturghie in timpul anului, se ordoneaza Noaptea Invieriicele 11 pericope evanghelice care se citesc la Utreniile Duminicilor, precum si cele opt glasuri ale cantarilor Octoihului. Importanta sarbatorii este subliniata si de durata ei, ea tinand trei zile (mai lunga decat a altor praznice).

Cuvantul Pasti este de origine evreiasca (Pesah = trecere, mostenit de evrei de la egipteni, dar in limba romana provine din forma bizantino-latina Paschae). Evreii numeau Pasti (Pascha) – sau sarbatoarea azimilor – sarbatoarea lor anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului (Iesire 12, 27), care se praznuia la 14 Nisan (prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara) si coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Deci termenul de Pasti a trecut in vocabularul crestin pentru ca evenimentele petrecute – patimile, moartea si invierea Domnului – au coincis cu Pastile evreilor din anul 33. Trebuie retinut insa ca obiectul Pastilor crestine este cu totul diferit de cel al Pastilor evreilor, singura legatura dintre ele fiind doar aceea de nume si de coincidenta cronologica. Pastile reprezinta cea mai veche sarbatoarea crestina. Alaturi de ziua de duminica (sarbatoarea saptamanala a crestinilor), Sfintele Pasti au fost sarbatorite inca din epoca apostolica.

Primii crestini intelegeau prin Pasti nu numai sarbatoarea Invierii, ci si pe aceea a Cinei si a Patimilor Domnului, iar uneori numai pe cea din urma. De aceea, saptamana pe care noi o numim azi Saptamana Patimilor, se numea la ei Saptamana Pastilor sau Zilele Pastilor. Cu timpul, intelesul cuvantului Pasti s-a restrans numai la sarbatoarea Invierii, asa cum este inteles si astazi. In Biserica veche au existat mari diferente regionale in ceea ce priveste data si modul sarbatoririi. Dar cei mai multi crestini sarbatoreau Pastile in aceeasi zi din saptamana in care a murit si a inviat Domnul, comemorand moartea Domnului in Vinerea cea mai apropiata de 14 Nisan, numind-o Pastile Crucii, iar Invierea DomnuluiInvierea in Duminica urmatoare, care cadea totdeauna dupa 14 Nisan sau dupa prima luna plina care urma echinoctiului de primavara, duminica pe care o numeau Pastile Invierii. Acestia priveau Pastile Crucii ca zi de tristete si il comemorau cu post si intristare, prelungind postul pana in ziua Invierii, cand faceau agape si cine, asa cum procedam si noi astazi. Erau si crestini care serbau Pastile la data fixa: 25 martie sau 27 martie. Aceste diferente referitoare la data sarbatoririi Pastilor au creat controverse intre partizanii diferitelor practici, ce erau aproape de a provoca schisme sau rupturi intre unele Biserici (in secolul al II-lea).
Sinodul I ecumenic (Niceea 325) a incercat sa uniformizeze data serbarii Pastilor, la initativa imparatului Constantin cel Mare. Pentru aceasta s-a folosit practica cea mai generala, bazata pe calculul datei Pastilor obisnuit la Alexandria, care avea urmatoarele norme: Pastile se vor serba intotdeauna duminica si aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. Iar cand 14 Nisan (prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara) cade duminica, Pastile se vor serba in duminica urmatoare, pentru a nu se serba o data cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia. Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Pastilor din fiecare an va fi calculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica la timp si celorlalte Biserici crestine.

Deci data Pastilor depinde de doua fenomene naturale: unul cu data fixa, legat de miscarea soarelui Lumanarepe bolta cereasca – echinoctiul de primavara (21 martie) – si unul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie de lunii in jurul pamantului – luna plina de dupa acest echinoctiu, numita si luna plina pascala. Aceasta din urma face ca data Pastilor sa varieze in fiecare an. Insa, deoarece echinoctiul de primavara nu era fixat pretutindeni la aceeasi data si din cauza imperfectiunilor legate de calculul astronomic al vechiului Calendar Iulian (folosit in Apus pana in 1582, iar la noi pana in 1924), nici dupa Sinodul de la Niceea nu au incetat deosebirile intre diferitele regiuni crestine in ceea ce priveste data sarbatorii pascale. Nici pana astazi nu exista uniformitate in aceasta privinta intre Apusul si Rasaritul crestin, fiindca nu toti se servesc de acelasi calendar. Astfel, in Apus, Pastile se serbeaza intre 22 martie si 25 aprilie ale stilului nou, adica in conformitate cu calendarul gregorian, introdus in Apus din 1582.
Totusi, ca sa se inlature dezacordul dintre diferitele Biserici crestine ortodoxe si pentru a stabili o uniformitate cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatori crestine – Pastile -, Bisericile ortodoxe care au adoptat noul Hristoscalendar (indreptat) au stabilit (dupa anul 1927), prin consens general, ca Pastile sa fie serbat in toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica o data cu toate Bisericile ramase la calendarul vechi (neindreptat). Insa, desi toti ortodocsii sarbatoresc in aceeasi duminica, ea este numerotata diferit in cele doua calendare, din cauza celor 13 zile cu care calendarul neindreptat este ramas in urma fata de cel indreptat.

Bisericile ortodoxe care au adoptat reforma calendaristica (intre care si cea romana) serbeaza Pastile intre 4 aprilie (data cea mai timpurie) si 8 mai (data cea mai tarzie), iar cele de stil vechi intre 23 martie si 25 aprilie. Tot de aici provine si marea diferenta din unii ani intre data Pastilor ortodox si a celui catolic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 3 = 7

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Efectul Dunning-Kruger – de ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază …
Corespondenta la redactie