Expoziția de fotografie aeriană ,,Peisaje la Dunăre” de la Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița a reprezentat ineditul pentru municipiul de la malul bătrânului fluviu Dunărea și în același timp o incursiune în lumea necunoscută a fotografiilor aeriene. Acțiunea organizată de muzeu în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului a însemnat vernisajul expoziției cu prezentarea celor mai importante tehnici sau forme de abordare în acest domeniu făcută de Bogdan Șandric, iar prof. dr. Irina Oberländer-Târnoveanu a expus cu o deosebită claritate importanța fotografiilor aeriene pentru istorie și arheologie, demonstrând că fotografiile aeriene și mai recent, imaginile satelitare sunt mijloace neinvazive și relativ ieftine prin care putem afla mai multe despre ceea ce s-a petrecut înainte de noi.
Noul director al Muzeului Civilizației Gumelnița, Teodor Zavalaș, a făcut prezentările invitaților mulțumindu-le pentru prezență.
Exceptând introducerea invitatului Bogdan Șandric cu privire la numirea noului director al muzeului cu care se pare că este prieten, exceptând mulțumirea lui Șandric față de cine l-a anumit pe Zavalaș în funcție, cuvinte și subiectivism ce nu-și aveau locul în cadrul unui vernisaj mai ales din partea unui invitat oaspete al orașului, totul a decurs firesc, cei prezenți în sală fiind martorii unor prezentări interesante privind fotografia aeriană.
Șandric a făcut o istorie a expoziției, despre care acesta spune că s-a realizat ”printr-un proiect plătit de Ministerul Culturii, în urma unei munci de ordonare a unei colecții care s-a construit între 2007-2012 și care trebuie să ajungă la public”. Acesta a invitat pe cei prezenți să viziteze siteul www.peisajearheologice.ro. ”Mă bucur că expoziția care are ca temă centrală peisajele văzute din aer în preajma Dunării, continuă un proiect care s-a desfășurat aici în muzeu până acum 2 ani, unde de asemenea tema centrală a fost Dunărea ca, nu graniță, cât mai degrabă conexiune, legătură între două spații specifice.” declară Bogdan Șandric, oferind mai departe cuvântul Irinei Oberländer-Târnoveanu, consultant la Institutului Național al Patrimoniului.
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=o73QrQ1P-0U&feature=youtu.be&spfreload=10′]
Expoziţia face parte din proiectul “Arheopeisajele Europei” (Archaeolandscapes Europe), 2010 – 2015. Autorii acestui proiect în anii 2007 – 2012 au făcut 25 de zboruri de fotografiere aeriană a peisajului dintre Olt la vest, Dunăre la sud, țărmul Mării Negre, la est și zona subcarpatică între Ialomița și Prahova la nord, cu unele incursiuni și dincolo de Munții Carpați, pe traseul autostrăzii Sibiu – Orăștie – Deva. Totul se observă într-o selecție a acestor fotografii prezentate pe simezele din sala principală a muzeului oltenițean de arheologie.
Arhiva conține cca. 7.000 de imagini care contribuie la completarea repertoriului arheologic, studierea modificărilor intervenite în peisaj (atât cel cultural, cât și cel geografic), monitorizarea amenințărilor patrimoniului și sprijinirea eforturilor de cercetare și salvare pe traseele lucrărilor de infrastructură pentru a diminua, pe cât posibil, daunele produse
de aceste intervenții, prin realizarea unor mărturii documentare peste timp.
Pentru prof. dr. Irina Oberlender, linia Dunării a fost dintotdeauna nu atât o graniță ”cât un canal de circulație, de comerț, de idei, de mode, de influențe culturale, major în Europa.”
”Studiul fotografiilor durează dar fotografierea se face pe suprafețe mari într-un timp scurt și asta ne permite să observăm lucruri pe care altfel nu le-am ști, să desenăm hărți arheologice, să prevenim pe cât posibil distrugerea acestor urme ale trecutului, care altfel s-ar pierde iremediabl și ne-ar lipsi de niște mărturii istorice, nu numai pentru perioadele în care nu au existat documente scrise. Prin urmare singura posibilitate de a reconstrui, de a înțelege cum trăiau oamenii, cum erau organizați teritorial, ce surse de hrană aveau și de trai ș.a.m.d.chiar și pentru perioadele istorice, unele foarte recente. Există așa numitul capitol de arheologie industrială, se fac săpături arheologice cu metode ale arheologiei din stratigrafie în oiective de fabrici și furnale de secol XIX care au dărâmate. Există planuri, există anumite mărturii e o perioadă istorică în care avem documente și totuși dacă facem săpături găsim detalii de construcție a cuptoarelor, a furnalelor, inclusiv ale vieții cotidiene… ce avea muncitorul în buzunar și a scăpat acolo deci ne dă o imagine complementară a ceea ce a fost foarte interesantă și foarte bogată.” explică Irina Oberländer.
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=yl52n0bjFfk&feature=youtu.be’]
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=telruKHRJwk&feature=youtu.be’]
Bogdan Șandric a făcut o invitație ca tinerii să se uite la orice resursă cu fotografii aeriene și imagini satelitare pentru a căuta urme ale trecutului, spațializarea care a devenit o necesitate.
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=GBa2vmemvAs&feature=youtu.be’]
Autorii fotografiilor aeriene sunt Carmen Bem și Irina Oberländer-Târnoveanu (proiect ArcLand). La realizarea expoziției a contribuit: Bogdan Șandric, (proiect ArcLand, Institutul Național al Patrimoniului).
Irina Oberländer-Tarnoveanu este arheolog și analist de sistem. A absolvit în 1975 Facultatea de Istorie (Istorie Veche Universală și Arheologie), din cadrul Universității București și a urmat specializări în analiză-programare (1978-1980, Centrul de pregătire în informatică din București), evidența patrimoniului cultural (1978) și educația adulților (2008). A fost Director adjunct al CIMEC – Institutul de Memorie Culturală din București, România (1993 – 2009) și șef serviciu Baze de date culturale (2010-2011). În prezent este consultant la Institutul Național al Patrimoniului (INP), după comasarea CIMEC cu acesta, la 1 iulie 2011.
Irina Oberländer aparticipat la proiecte europene, mai ales în domeniul utilizării noilor tehnologii informatice și de comunicare în arheologie și patrimoniu cultural, îndeplinind rolul de coordonator de proiect pentru proiectele: ArchTerra – Extinderea nodurilor web în Polonia, Bulgaria și România /Copernicus – Esprit (1999-2001); ARENA – Rețeaua europeană de arhive digitale de arheologie (2001-2004) și Peisaje Europene: Trecut, Prezent și Viitor (2004-2007)/CULTURA 2000; HEREIN – Rețeaua Europeană de Patrimoniu (corespondent național din 2002), EPOCH NoE – Excelență în Procesarea Patrimoniului Cultural Deschis/ FP6 (2004-2008) și este membru în Board of Directors, ATHENA – (2008-2011) etc. A participat la diverse grupuri de lucru ale Consiliului Europei (Glosarul Monumentelor din Epoca Bronzului) și a le CIDOC/ICOM (Grupul de lucru pentru situri arheologice). Acum este implicată în proiectele CARARE (2010 – 2013) şi ARCHAELANDSCAPES EUROPE (2010-2015).
A publicat peste 40 de articole în reviste din țară și străinătate, cinci cărți: Un Viitor pentru Trecut. Ghid de bună practică pentru păstrarea patrimoniului cultural, CIMEC, 2002; Ghidul muzeelor şi colecţiilor din România / Museums and Collections Guide, CIMEC, 2006, Arheologie aeriană. În România şi în Europa, 2009, Muzee şi Colecţii din România, 2009, Standarde și recomandări în documentarea bunurilor culturale, 2009), manuale și studii de cercetare; editor a peste 20 de cărți, ghiduri și CD-ROM-uri.
Bogdan Şandric este analist-arheolog şi specialist GIS la CIMEC la Institutul Național al Patrimoniului din București.
La vernisajul epoziției de fotografie aeriană au participat elevi ai liceelor ”Neagoe Basarab” și ”Nicolae Bălcescu”, profesori și oameni de cultură din Oltenița. Oltenițenii au avut plăcerea să o revadă pe Lia Maria Andreiță, artista prezentă la Oltenița în luna ianuarie a acestui an cu epoziția de artă decorativă dedicată lui Eminescu.
Expoziția cu peisaje la Dunărea de Jos de la etajul I al Muzeului Civilizației Gumelnița va rămâne deschisă publicului larg până la 15 martie a.c.
[Best_Wordpress_Gallery id=”10″ gal_title=”Expozitie fotografie aeriana Dunare”]
Laura Suzeanu
Doresc sa fac cateva rectificari:
1. Irina Oberländer-Târnoveanu nu este profesor.
2. Bogdan Șandric nu este oaspete al orașului, este chiar din Oltenița. Dacă a felicitat primăria pentru ca l-a pus pe Theodor Zavalaș director al muzeului, a fost pentru ca îi pasă de soarta acestei instituții de cultură în care a și lucrat o perioadă.
Imi pare rau sa observ atata rautate la un om de cultura ca domnul Șandric Bogdan. Sincer sunt dezamăgit de atitudinea acestuia avand in vedere ca am fost deschis la o colaborare cu domnia sa.
Numele meu este Bogdan Sandric si sunt atras intr-un conflic care nu este al meu si din care as vrea sa ies. Sunt acuzat ca pup in cur, ca sunt partinitor si nu il respect pe dl Neagu Mihai Cristian, fost director al muzeului Oltenita. Doar o data tin sa spun; am facut o declarative din convingerea ferma ca o numire intr-un functie de conducere, mai ales la o institutie locala trebuie sa nu fie politica. NU am dorit sa jignesc sau sa atac pe altcineva, cum nu am dorit nici sa laud pe actualul director. Am mai apreciat insa si faptul ca la conducere a ajuns un om tanar,, doarece vad cu parere de rau ca in putine institutii culturale din Romania, tinerii nu prea au dreptul la a conduce. Inregistrarea spuselor mele cred ca se gaseste la Radio Oltenita pt cei care vor sa o auda si sa se lamureasca asupra nuantelor.
Pe de alta parte nu sunt si nu am fost vreodata implicat politic sau partizan al vreunei partid sau grup.
Referitor la spusele domnului Mihai Neagu de mai sus: imi pare rau daca v-am lasat senzatia ca sunt plin de rautate si multumesc pt ca spuneti ca sunt un om de cultura. Va reamintesc insa, si stiind ca sunteti un caracter ales stiu ca veti confirma daca va fi cazul acest lucru, ca propunerea de parteneriat de care ati vorbit a venit din partea mea, ca a fost una de anvergura pt un muzeu mic, ca a implicat un efort substantial doar din partea mea si a echipei mele si ca din pacate nu s-a concretizat din motive birocratice care nu au tinut de mine. Mi-am dorit acea colaborare pt am considerat ca beneficiar este muzeul si publicului lui si nu vreun om anume. Cum de altfel, desi nu aveati nici o pregatire in domeniu, v-am propus sef de proiect, desi poate cel mai potrivit ar fi fost cel care ne-a dat idea actiunii. Nu am sa-i spun numele pt a nu-l atrage in aceasta discutie ieftina. Mai mult, atata vreme cat la muzeu vor fi persoane care vor dori construiasca ceva pt cultura, voi colabora cu ei cu aceasi pasiune. Am facut-o si cu domnul Serbanescu in 2006-2007 si de fiecare data cand patrimoniul are de castigat.
Deci… am rugamintea, de a inceta aceste referiri nepotrivite la persoana mea si de a pune capat aici. De la exprimarea unei opinii pana la a ma face partas la un conflict local e cale lunga. Daca se va continua insa ma voi considera calomniat si toti vom avea de regretat.
Numi de bine
Domnule Bogdan Sandric va rugam sa incetati dumneavoastra in a jigni, in primul rand stiti bine ca la telefonul pe care l-ati dat, desi altcineva in locul dumneavoastra nu facea asta, de la bun inceput ati ironizat fara sa va cereti scuze, iar pe un ton iritat ati declarat, fara sa veniti cu argumente de ce ne luati peste picior, ca nu am fost prezenti acolo. Tin sa va informez ca o astfel de atitudine apartine celor care fac partipriuri politice si ma opresc aici sa nu spun mai mult. Ati indus un lucru ireal fiindca stiti bine ca am fost prezenta acolo chiar mi-ati si multumit pentru prezenta, nestiind insa ca, asa cum este normal pentru un om de presa, observ si ceea ce altii nu vor sa observe si nu au voie sa observe dar nici nu vor sa se complice ca e mai simplu asa (ex. Radio Oltenita pe care eu nu-l consider instrument media decat facator de niste propozitii lipsite de sens la diverse actiuni cu filmarile adiacente si doar ordonator de niste comenzi sau mai exact genul acela „A murit regele..traiasca regele!!) Laudele de inceput nu isi aveau rostul la o intrunire culturala, mai ales ca nu stiti despre ce este vorba. Nu cred ca era cazul sa-i dati atata amploare acestui fapt nesemnificativ la prima vedere dar cu incarcatura emotionala, pentru ca ati ranit alte persoane ridicand pe unii despre care nu cred ca stiti multe lucruri. In alta ordine de idei nu mai insistati acum, deranjat de observatia mea pertinenta, pe faptul ca nu am fost acolo asa cum pe un ton recalcitrant v-ati exprimat si la telefon doar pentru ca era ceva ce nu va facea placere. Filmarea noastra este facuta de la inceputul actiunii dupa cum pot vedea toti, ca doar nu toata lumea e oarba sau surda. Si daca tot ridicati in slavi un site care va garantez eu ca nu face presa, in schimb face placerea conducerii Primariei si scrie doua trei propozitii, atunci observati daca incercati sa fiti putin atent ca este aceeasi filmare de la inceputul actiunii, doar pozitia unde au fost camerele de filmat difera. Eu consider ca nu e nevoie de amenintari fiindca atunci deja lucrurile se schimba.
Domnule Bogdan Sandric este pentru a doua oara când ma jigniti gratuit.
Nu aveti de unde sa stiti discutiile care au avut loc intre oamenii din echipa de la Oltenita care nu au facut nimic dupa parerea dumneavoastra. Nu am dorit sa mai comentez nimic dar nu pot sa vad cum aruncati cu vorbe murdare imoptriva unor oameni care au muncit foarte mult pentru proiect chiar au stat pana la ora 4 dimineata pentru ca acest proiect sa fie depus. Nu incercati sa va stergeti gresala facuta aruncând cu noroi in anumite persoane cu care a-ti colaborat la acel proiect. Din puctul meu de vedere greseala este omeneasca si ar fi mult mai simplu si mai elegant sa va cereti scuze. Si pentru informatia dumneavoastra chiar am pregatire in domeniul fondurilor europene si guvernamentale.
Cu stima,
Neagu Mihai Cristian.