Expoziția de fotografie aeriană ,,Peisaje la Dunăre” de la Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița a reprezentat ineditul pentru municipiul de la malul bătrânului fluviu Dunărea și în același timp o incursiune în lumea necunoscută a fotografiilor aeriene. Acțiunea organizată de muzeu în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului a însemnat vernisajul expoziției cu prezentarea celor mai importante tehnici sau forme de abordare în acest domeniu făcută de Bogdan Șandric, iar prof. dr. Irina Oberländer-Târnoveanu a expus cu o deosebită claritate importanța fotografiilor aeriene pentru istorie și arheologie, demonstrând că fotografiile aeriene și mai recent, imaginile satelitare sunt mijloace neinvazive și relativ ieftine prin care putem afla mai multe despre ceea ce s-a petrecut înainte de noi.

Noul director al Muzeului Civilizației Gumelnița, Teodor Zavalaș, a făcut prezentările invitaților mulțumindu-le pentru prezență.
Exceptând introducerea invitatului Bogdan Șandric cu privire la numirea noului director al muzeului cu care se pare că este prieten, exceptând mulțumirea lui Șandric față de cine l-a anumit pe Zavalaș în funcție, cuvinte și subiectivism ce nu-și aveau locul în cadrul unui vernisaj mai ales din partea unui invitat oaspete al orașului, totul a decurs firesc, cei prezenți în sală fiind martorii unor prezentări interesante privind fotografia aeriană.

Șandric a făcut o istorie a expoziției, despre care acesta spune că s-a realizat ”printr-un proiect plătit de Ministerul Culturii, în urma unei munci de ordonare a unei colecții care s-a construit între 2007-2012 și care trebuie să ajungă la public”. Acesta a invitat pe cei prezenți să viziteze siteul www.peisajearheologice.ro. ”Mă bucur că expoziția care are ca temă centrală peisajele văzute din aer în preajma Dunării, continuă un proiect care s-a desfășurat aici în muzeu până acum 2 ani, unde de asemenea tema centrală a fost Dunărea ca, nu graniță, cât mai degrabă conexiune, legătură între două spații specifice.” declară Bogdan Șandric, oferind mai departe cuvântul Irinei Oberländer-Târnoveanu, consultant la Institutului Național al Patrimoniului.

Expoziţia face parte din proiectul  “Arheopeisajele Europei” (Archaeolandscapes Europe), 2010 – 2015. Autorii acestui proiect în anii 2007 – 2012 au făcut 25 de  zboruri de fotografiere aeriană a peisajului dintre Olt la vest, Dunăre la sud, țărmul Mării Negre, la est și zona subcarpatică între Ialomița și Prahova la nord, cu unele incursiuni și dincolo de Munții Carpați, pe traseul autostrăzii Sibiu – Orăștie – Deva. Totul se observă într-o selecție a acestor fotografii prezentate pe simezele din sala principală a muzeului oltenițean de arheologie.

Arhiva conține cca. 7.000 de imagini care contribuie la completarea repertoriului arheologic, studierea modificărilor intervenite în peisaj (atât cel cultural, cât și cel geografic), monitorizarea amenințărilor patrimoniului și sprijinirea eforturilor de cercetare și salvare pe traseele lucrărilor de infrastructură pentru a diminua, pe cât posibil, daunele produse de aceste intervenții, prin realizarea unor mărturii documentare peste timp.
Pentru prof. dr. Irina Oberlender, linia Dunării a fost dintotdeauna nu atât o graniță ”cât un canal de circulație, de comerț, de idei, de mode, de influențe culturale, major în Europa.”

”Studiul fotografiilor durează dar fotografierea se face pe suprafețe mari într-un timp scurt și asta ne permite să observăm lucruri pe care altfel nu le-am ști, să desenăm hărți arheologice, să prevenim pe cât posibil distrugerea acestor urme ale trecutului, care altfel s-ar pierde iremediabl și ne-ar lipsi de niște mărturii istorice, nu numai pentru perioadele în care nu au existat documente scrise. Prin urmare singura posibilitate de a reconstrui, de a înțelege cum trăiau oamenii, cum erau organizați teritorial, ce surse de hrană aveau și de trai ș.a.m.d.chiar și pentru perioadele istorice, unele foarte recente. Există așa numitul capitol de arheologie industrială, se fac săpături arheologice cu metode ale arheologiei din stratigrafie în oiective de fabrici și furnale de secol XIX care au dărâmate. Există planuri, există anumite mărturii e o perioadă istorică în care avem documente și totuși dacă facem săpături găsim detalii de construcție a cuptoarelor, a furnalelor, inclusiv ale vieții cotidiene… ce avea muncitorul în buzunar și a scăpat acolo deci ne dă o imagine complementară a ceea ce a fost foarte interesantă și foarte bogată.” explică Irina Oberländer.

Bogdan Șandric a făcut o invitație ca tinerii să se uite la orice resursă cu fotografii aeriene și imagini satelitare pentru a căuta urme ale trecutului, spațializarea care a devenit o necesitate.

Autorii fotografiilor aeriene sunt Carmen Bem și Irina Oberländer-Târnoveanu (proiect ArcLand). La realizarea expoziției a contribuit: Bogdan Șandric,  (proiect ArcLand, Institutul Național al Patrimoniului).

Irina Oberländer-Tarnoveanu este arheolog și analist de sistem. A absolvit în 1975 Facultatea de Istorie (Istorie Veche Universală și Arheologie), din cadrul Universității București și a urmat specializări în analiză-programare (1978-1980, Centrul de pregătire în informatică din București), evidența patrimoniului cultural (1978) și educația adulților (2008). A fost Director adjunct al CIMEC – Institutul de Memorie Culturală din București, România (1993 – 2009) și șef serviciu Baze de date culturale (2010-2011). În prezent este consultant la Institutul Național al Patrimoniului (INP), după comasarea CIMEC cu acesta, la 1 iulie 2011.
Irina Oberländer aparticipat la proiecte europene, mai ales în domeniul utilizării noilor tehnologii informatice și de comunicare în arheologie și patrimoniu cultural, îndeplinind rolul  de coordonator de proiect pentru proiectele: ArchTerra – Extinderea nodurilor web în Polonia, Bulgaria și România /Copernicus – Esprit (1999-2001); ARENA – Rețeaua europeană de arhive digitale de arheologie (2001-2004) și Peisaje Europene: Trecut, Prezent și Viitor (2004-2007)/CULTURA 2000; HEREIN – Rețeaua Europeană de Patrimoniu (corespondent național din 2002), EPOCH NoE – Excelență în Procesarea Patrimoniului Cultural Deschis/ FP6 (2004-2008) și este membru în Board of Directors, ATHENA – (2008-2011) etc.  A participat la diverse grupuri de lucru ale Consiliului Europei (Glosarul Monumentelor din Epoca Bronzului) și a le CIDOC/ICOM (Grupul de lucru pentru situri arheologice). Acum este implicată în proiectele CARARE (2010 – 2013) şi ARCHAELANDSCAPES EUROPE (2010-2015).
A publicat peste 40 de articole în reviste din țară și străinătate, cinci cărți: Un Viitor pentru Trecut. Ghid de bună practică pentru păstrarea patrimoniului cultural, CIMEC, 2002; Ghidul muzeelor şi colecţiilor din România / Museums and Collections Guide, CIMEC, 2006, Arheologie aeriană. În România şi în Europa, 2009, Muzee şi Colecţii din România, 2009, Standarde și recomandări în documentarea bunurilor culturale, 2009), manuale și studii de cercetare; editor a peste 20 de cărți, ghiduri și CD-ROM-uri.

Bogdan Şandric este analist-arheolog şi specialist GIS la CIMEC la Institutul Național al Patrimoniului din București.

La vernisajul epoziției de fotografie aeriană au participat elevi ai liceelor ”Neagoe Basarab” și ”Nicolae Bălcescu”, profesori și oameni de cultură din Oltenița. Oltenițenii au avut plăcerea să o revadă pe Lia Maria Andreiță, artista prezentă la Oltenița în luna ianuarie a acestui an cu epoziția de artă decorativă dedicată lui Eminescu.

Expoziția cu peisaje la Dunărea de Jos de la etajul I al Muzeului Civilizației Gumelnița va rămâne deschisă publicului larg până la 15 martie a.c.

Laura Suzeanu