De ce se defrișează copacii și se distruge verdele la Oltenița și unde au ajuns resturile lemnoase?
Începând cu anul 2012, la Oltenița s-a tăiat și defrișat pe fondul unor motive diverse : ba că la blocuri se cultivau roșii și castraveți sau că vița de vie încurca și se vedea urât, deși locatarii o preferau și întrețineau vița pentru umbră, ba că plopii de la cimitirul nou sunt ușor de încovoiat la o eventuală furtună mai puternică și pot distruge biserica (grija și propunere a consilierului PSD Gheorghe Lungu, care nu avea liniște la gândul că în eventualitatea unei furtuni, plopii ar fi lovit ”eventual” clădirea de cult) ba că era stuf (vezi zona din lateralul Primăriei unde acum s-a făcut parcare) și motivele pot continua în funcție de zonă.
Aceeași metodă de ras, și mai puțin tuns și frezat copaci, s-a aplicat și la Liceul “Nicolae Bălcescu” din municipiul nostru, chelit acum în jur, iar sub masca faptului că se face ceva, orașul, pe anumite zone, se sufocă din cauza lipsei de verdeață.
Copaci tăiați în curtea Liceului ”Nicolae Bîlcescu”
Unii dintre noi nu percep că de fapt toate se petrec în mintea și dorințele proprii : furtuna, stufărișul etc. Și dacă tot se taie în dușmănie, de ce nu se plantează înainte, fiindcă pericolul distrugerii ozonului și a oxigenului, pericolul îmbâcsirii atmosferei și înmulțirii stratului de noxe sunt din ce în ce mai accentuate, mai vizibile?
Și pentru că la noi orice lege se calcă în picioare când deții niște frâie, ar mai putea rămâne vii conștiința și maturitatea. Dar dacă ele nu există, ce facem?
În anul 2010, un bărbat din Suedia a fost condamnat de curtea supremă suedeză să plătească daune în valoare de 33.600 de coroane suedeze (3.600 de euro) către o femeie căreia i-a tăiat niște copaci, pe când aceasta se afla la o petrecere. De ce România este atât de pasivă cu legile ce hotărăsc niște destine sau un viitor în toate domeniile vieții noastre cotidiene? Apoi, de ce alte țări civilizate iubesc și respectă niște reguli de viață, civilizație, umane și de răspundere morală?
Un copac se taie doar dacă este bolnav sau putrezit. Ori asta nu s-a constatat la Oltenița, doar s-a defrișat fără milă. Ca să nu mai spunem că tăierile se fac de obicei în anotimpurile reci, aici s-a defrișat pe călduri de peste 32 de grade Celsius când totul arde în jur.
Nemiloșii, dușmanii verdelui, trebuie să știe că pomii, orice copac, ajută la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase, ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru oameni. Plantele şi solurile din zone verzi și păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Ce s-a tăiat la Oltenița a fost sănătos și tânăr. Când copacii se taie, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă.
Prin tăierea copacilor, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor şi crengilor.
Dacă până și o ciocănitoare știe cum să facă să salveze un copac, de ce un primar sau un director de școală nu pricep niște lucruri elementare?
One Response to De ce se defrișează copacii și se distruge verdele la Oltenița și unde au ajuns resturile lemnoase?