National Bank of Greece (NBG) trebuie să se retragă din sud-estul Europei, inclusiv din România, şi să menţină doar operaţiunile din Turcia, iar Piraeus Bank îşi va restrânge drastic activităţile din străinătate, potrivit planurilor aprobate în iulie 2014 de Comisia Europeană, potrivit Kathimerini.
Sucursala Piraeus Bank din Oltenița se află printre filialele băncii elene care urmează să pună lacăt pe ușă. Astfel potrivit informațiilor preluate de pe site-uri externe, Piraeus trebuie să vândă subsidiarele din România, Albania, Bulgaria, Mecedonia, Serbia, precum şi operaţiunile din Egipt şi Africa de Sud. Banca va putea să păstreze unele operaţiuni din Cipru, Marea Britanie şi Malta. Măsurile au fost luate din cauza crizei din Grecia. Planul de restructurare a fost aprobat de ceva vreme, astfel că ar fi fost necesare niște întâlniri sau alte forme de scuză față de clienții băncii pentru a se explica decizia de a se retrage de pe piața bancară oltenițeană iar persoanele fizice și juridice să-și retragă depozitele sau operațiunile bancare dar în așa fel încât fie să li se ofere variante mai bune, fie ca ei să nu aibă de pierdut. Este foarte posibil să nu se fi știut că banca din Oltenița se va număra printre instituțiile de profil din sistemul românesc care să fie pusă pe butuci, din cauza faptului că Piraeus Bank Oltenița funcționa mulțumitor la nivel local, situându-se pe locul 3 la nivel național.

Clienții băncii Piraeus din Oltenița indignați de decizia care închide nu doar un lacăt ci și perspective
În Oltenița sunt foarte multe persoane care au conturi la Piraeus Bank. Lovitura a venit brusc pentru persoanele fizice care au făcut prin bancă împrumuturi sub diverse forme, dar mult mai agresivă a fost lovitura dată agenților economici, care au deschis conturi în banca elenă, o lovitură grosolană și violentă fiind în special pentru cei care au deschis linie de credit în această bancă.

Planul de restructurare al Piraeus Bank prevede pentru sfârşitul anului 2017 un număr de maxim 870 de sucursale şi până la 15.350 de angajaţi în Grecia, precum şi reducerea drastică a activităţilor din străinătate. Valoarea activelor din străinătate ale Piraeus Bank trebuie să fie redusă la 3,1 miliarde de euro până în iunie 2018 sau să fie vândute cu totul, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria sau Bulgaria-Albania-Serbia). Celelalte două bănci de importanţă sistemică din Grecia, Alpha Bank şi Eurobank, au adoptat planuri similare, se arată în revistele de specialitate. Pe lângă reducerea numărului de sucursale şi de angajaţi, băncile trebuie să scadă costurile operaţionale şi să vândă diviziile de asigurări, imobiliare şi de investiţii. Măsurile au rolul să crească nivelul capitalului şi să reducă dependenţa faţă de stat, în privinţa lichidităţilor şi a capitalului. ”Dacă o bancă are probleme de lichiditate, intervine BNR, care poate să-i acorde lichidități suplimentare, dar numai în condițiile în care banca este viabilă, adică este solvabilă. Aici nu se pune problema astfel. Suntem supărați fiindcă nu avem decât de pierdut. Contul bancar te costă și dacă vrei să-l închizi însă nu asta este problema noastră, ci modul cum se lucrează, iar faptul că nicio bancă din Oltenița nu are comisioane așa de bune și personal atât de bine pregătit și performant ne va afecta mult din toate punctele de vedere, dacă vorbim de o afacere. Ne afectează și timpul fiindcă trebuie să solicităm transferul împrumuturilor, descoperirile de cont sau alte datorii. Avem facturi și debite directe de transferat, datele scadente pentru fiecare plată. Este o întreagă nebunie și nu cred că aveam nevoie de așa ceva, însă probabil că într-o economie de piață trebuie să ne așteptăm la astfel de situații. Sunt destule semne de întrebare și nu credem că situația și criza din Grecia intervine aici, sunt și alte interese.” ne spune unul din oamenii de afaceri din Oltenița. Cât despre persoanele fizice care au făcut împrumuturi putem spune că multe sunt nedumerite, altele deranjate că vor fi nevoite să meargă la București sau Călărași. ”Suntem disperați, ne dă peste cap programul și ne-a iritat foarte mult. Nu ne convine să facem drumurile astea. Să ne dea variante accesibile. Este o rușine să vii să deschizi ceva undeva și apoi să nu te mai intereseze ce poți crea dacă pleci și lași baltă oamenii, care ți-au adus niște avantaje ție ca bancă.” ne spune Răzvan din Oltenița. ” Eu să spunem că pot merge dar sunt alții, și mă refer în special la bătrâni, care nu se pot deplasa în alte localități. Sperăm să rămână un bancomat sau să lase măcar un ghișeu, deși nu cred. Este o mare debandadă fiindcă vor fi persoane care nu vor mai putea să plătească în acest fel.” declară Veronica din Oltenița.

În condiţii normale, bancile nu vor închide conturile fără un preaviz de cel puţin 30 de zile, transmis, de obicei, în scris. Probabil că acel preaviz a fost dat, însă ce mai contează când rămân pe drumuri salariați iar clienții sunt în pragul unei răzmerițe, neștiind însă cui să reproșeze nedreptatea.
”Pentru afacerea mea era cea mai bună bancă din Oltenița și toată echipa lor de la Piraeus era formată din oameni bine pregătiți, serviciile lor mult deasupra celorlalte bănci din oraș atât financiar cât și clientelar. Se lucra extraordinar, comisioanele erau foarte bune. Eu mă simțeam acolo ca într-o familie. Noi nu știu dacă putem spune că suntem supărați atât cât sunt cei care au deschise linii de credit.” ne spune patronul unei firme importante din Oltenița.

Planurile europene și criza din Grecia nu se potrivesc cu ce vrea România
Câteva site-uri financiare arată că planurile aprobate de Comisia Europeană pentru băncile elene sunt asemănătoare cu cele ale băncii portugheze Millennium bcp, care a primit în 2012, pentru recapitalizare, 3 miliarde de euro sub formă de obligaţiuni convertibile, din împrumutul de 78 miliarde euro atras de Portugalia de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În schimb, Millennium s-a angajat să implementeze un program de restructurare care include şi vânzări de active. În cadrul acestui plan, Millennium bcp a încheiat la sfârşitul lunii iulie2014 un acord de vânzare a subsidiarei din România către OTP Bank România, pentru 39 milioane de euro, sumă care include cumpărarea acţiunilor şi costurile de integrare. Termenul limită pentru vânzare este iunie 2015.
Piraeus Bank România a obţinut în primul trimestru al anului trecut un profit net de 4,6 milioane euro, în creştere cu 90% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar activele au urcat cu 7%, la 1,98 miliarde lei, rezultate susţinute de evoluţia creditelor cu 21% şi a depozitelor cu 17%.
Băncile din Europa îşi reduc reţeaua de unităţi pentru a-şi îmbunătăţi profitabilitatea, într-un mediu economic slab şi în contextul schimbării modelului tradiţional de afaceri bancare. Băncile din Grecia au închis în ultimii ani aproximativ 1.200 de sucursale, pe fondul reducerii masive a cheltuielilor, transmite site-ul ekathimerini.com.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
Cele patru instituţii, Piraeus Bank, Alpha Bank, Eurobank și National Bank of Greece, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.
HFSF (Hellenic Financial Stability Fund) a injectat 25,5 miliarde de euro în cele patru bănci şi a cheltuit alte 14,4 miliarde de euro pentru a închide alte bănci considerate neviabile. În prezent, HFSF mai dispune de rezerve de lichidităţi în valoare de aproximativ 11,5 miliarde de euro.
Într-un raport al Moody’s privind perspectivele pieţelor bancare europene anul viitor, se arată că economiile şi sistemele bancare din Europa Centrală şi de Est sunt în curs de recuperare, în ciuda riscurilor majore generate de legăturile comerciale pe care regiunea le are cu statele mari din UE, care sunt afectate de un slab climat macroeconomic.

Prinde orbul scoate-i ochii…
Cel care este răspunzător de situația creată ar trebui să asigure toate condițiile pentru ca cei loviți de vestea închiderii Piraeus Bank Oltenița să nu suporte consecințe grave, ținând cont de faptul că mulți sunt clienți vechi și serioși. Situația este neplăcută și pentru directorii acestor filiale care nu dispun de nicio pârghie ori posibilitate de a salva situația, ei fiind și cei care trebuie să răspundă în fața clienților în urma deciziei centrale, probabil că multe din întrebările celor care au preferat banca elenă să nu-și găsească răspuns. Nu cunoaștem dedesupturile cu amănunte ale acestei probleme, însă ne amintim că într-un comunicat al Băncii Naţionale a României transmis deunăzi presei centrale, se arăta că BNR şi-a continuat şi diversificat politica macroprudenţială prudentă, prin asigurarea punctuală de lichiditate, solicitarea proactivă de capitaluri, supravegherea atentă a băncilor şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare. Ce face în acest caz Banca Națională?
Ce face în acest caz Guvernul României sau Parlamentul din punct de vedere legislativ pentru cei aflați în astfel de situații, aspecte negative ce se pot repeta, dacă este să ne amintim și de filialele Bancpost Oltenița și Carpatica, închise în urmă cu câțiva ani la date diferite. Deși este o problemă internă a Greciei, afacerea s-a desfășurat ani de zile pe teritoriul României, în speță Olteniței. Există protocoale între state pe astfel de situații? Există condiții puse unei bănci străine atunci când ajunge pe teritoriul României, inclusiv unele legate de deontologia profesională? De ce nu sunt impuse condiții pentru stabilitatea sistemului financiar pe care o bancă străină să le respecte în totalitate și să plătească în cazul în care vrea să se retragă nemotivat și să cauzeze prejudicii statului gazdă? Oare Oltenița va mai asista la alte prăbușiri bancare pe viitor?
Vom afla în timp răspunsurile la aceste întrebări, dar până la a se regla niște aspecte sociale și financiare în România, cei care suportă decizii ce le marchează vieți și activități sunt cei care, deși contribuie la creșterea avuției naționale cotizând, au de fapt cel mai mult de suferit.

Laura Suzeanu