Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Se spune că timpul schimbă lucrurile însă, de fapt, tu trebuie să le schimbi.

Se spune că timpul schimbă lucrurile însă, de fapt, tu trebuie să le schimbi.

Important nu e să trăieşti veşnic, ci să creezi ceva nepieritor.

Sexul este cel mai mare nimic al tuturor timpurilor.

Un artist este cineva care realizează lucruri de care oamenii nu au nevoie, dar pe care el – nu se ştie din ce motiv – consideră că ar fi o idee bună să le dea lor.

Sunt o persoană profund superficială.

Viaţa e prea scurtă ca s-o luăm ca pe o glumă proastă.

De îndată ce încetezi să-ţi mai doreşti un lucru, îl vei obţine.

Banul e ban. Când îl cheltuim nu contează cât am muncit pentru el.

Prin 1960, cred, oamenii au uitat ce sunt emoţiile şi nu şi-au mai amintit niciodată.

Cele mai excitante atracţii se întâmplă între două contrarii care nu se vor întâlni niciodată.

Dacă aţi reciti tot ce am spus aţi înţelege că sunt un tâmpit şi aţi înceta să-mi mai puneţi întrebări.

Eşti mai puternic atunci când taci, pentru că în felul acesta trezeşti îndoilei în cel care ar vrea să te audă spunând ceva.

Angajaţii sunt cei mai buni oameni cu care te poţi întâlni. Nu trebuie să-i cucereşti şi statul îţi oferă reduceri la impozite pentru ei.

Îmi place să fiu fiinţa potrivită într-un loc greşit sau fiinţa greşită într-un loc potrivit, pentru că aşa se întâmplă întotdeauna ceva interesant.

Să fii bun în afaceri este cel mai fascinant tip de artă. Să faci bani este o artă, să munceşti este o artă, dar să faci afaceri bune este cea mai înalta artă.

Andy Warhol

Puţini artişti s-au bucurat de celebritatea, banii şi statutul lui. Viaţa celui care a deschis uşile artei clasice pictând cutii de supă şi scaune electrice pare un adevărat scenariu de film hollywoodian. Tatăl său, miner și apoi zidar, a murit în anul 1942. A fost botezat în Biserica Greco-Catolică Sf. Ioan Gură de Aur din Pittsburgh. Mama sa, Julia Warhola (1892-1972), a păstrat toată viața legătura cu rudele rămase în satul natal. Limba vorbită cu copiii ei a fost limba ruteană.
Andrew Warhol, născut Andrew Warhola, a fost un grafician, fotograf, pictor și realizator de filme american, personalitate a curentului artistic cunoscut ca Pop Art din Statele Unite. S-a născut la 6 august 1928 în Pittsburgh într-o familie de imigranți lemkieni. Părinții săi erau originari din satul Mikó (azi Miková, Slovacia), de unde au emigrat în 1921. 
Pe patul de moarte, tatăl lui i-a “poruncit” fratelui mai mare al lui Andy, ca 250.000 $ sa fie investiți în școala lui Andy, pentru că dintotdeauna a știut că va deveni un nume important. După patru ani de studiu la “Carnegie Institute of Technology” din Pittsburgh și după primirea diplomei în domeniul artelor, Andrew se mută în anul 1949 la New York, își scurtează prenumele și numele de familie moștenit de la părinți și începe să se semneze Andy Warhol.

Pe când era în clasa a III-a, Warhol este diagnosticat ca fiind suferind de coree reumatică, o boală a sistemului nervos ce produce mişcări involuntare ale extremităţilor, provenită, din câte se pare, dintr-o febră reumatică netratată la timp. Pacientul Warhol devine ipohondru, dezvoltând şi o frică teribilă de doctori şi spitale. Este exclus din activităţile sociale ale colegilor săi de şcoală, petrecând cea mai mare parte a timpului acasă, în pat. Desenează, ascultă muzică la radio, lipeşte poze pe pereţi, într-o perioadă pe care avea să o numească, mai târziu, „esenţială în dezvoltarea personalităţii mele“. La absolvirea liceului, în 1945, se gândeşte serios să studieze arta din punct de vedere pedagogic, intenţionând să devină profesor.
Se răzgândeşte, intră la Carnegie Institute of Technology, din oraşul natal, iar, patru ani mai târziu, se mută la New York, lucrând ca ilustrator de reviste şi în publicitate. Era primul pas al viitoarei etape, ce avea să-l transforme dintr-un tânăr necunoscut, într-unul dintre cei mai cunoscuţi artişti din istorie.
Debutează ca grafician de reclame, execută ilustrații pentru jurnalele de modă și decorează vitrinele magazinelor. Este remarcat destul de repede, începe să fie apreciat, frecventează cercurile înalte și expune în galerii de modă.
La începutul anilor șaizeci, Warhol se apucă de pictură, ceea ce nu înseamnă totuși că se desparte de estetica reclamei. Ciclurile de sticle Coca-Cola și cutiile de supă Campbell’s sunt produse pure ale culturii populare de masă. În scurtă vreme, artistul adaugă în compozițiile sale bancnote, fragmente de benzi desenate și reproduceri ale portretelor stelelor de cinema (Marilyn Monroe, polimer sintetic, 1964 – vezi Pop art). Începând din anul 1962, Warhol se servește de seriografie și de tiparul fotomecanic. La seriile de reproduceri executate pe baza unei schițe de Warhol, lucrează un grup numeros de asistenți – peste două mii de lucrări în decurs de doi ani!
Primele reclame desenate de Warhol sunt pentru campanii publicitare la pantofi. Simplitatea structurilor şi tendinţa lui Warhol de a-şi exprima mesajul direct atrage atenţia celor de la RCA Records, în căutarea unui desenator de coperte pentru albumele de muzică lansate. Warhol se afirmă imediat, adoptând o metodă revoluţionară pentru acele vremuri:serigrafia. În plus, abordarea în sine era nouă.
Warhol nu privea opera de artă ca pe un produs finit, perfect, împlinirea dorinţei artistului, ci ca pe un obiect ce a rezultat în urma unui proces ce acceptă şi chiar implică eroarea şi imperfecţiunea. Începe să expună în principalele galerii din New York:Hugo şi Bodley. Cele două momente sunt considerate astăzi, aproape unanim, ca fiind debutul curentului Pop Art. Warhol se afundă complet în obsesia de a reprezenta obiectele din jurul său, total ignorate de toate curentele artistice de până la acel moment.
Prin culori țipătoare, stridente, prin repetarea imaginii aceluiași obiect sau prin ilustrarea unor acte de violență sau accidente, aceste opere devin ilustrarea civilizației americane. Warhol locuiește în atelierul-fabrică – “Factory” – care în scurtă vreme va deveni un loc de întâlnire pentru avangarda new-yorkeză. Din sfera activităților sale artistice face parte totodată și un film experimental, executat în colaborare cu un ansamblu vocal-instrumental psihedelic extrem de influent , The Velvet Underground, și, nu în ultimul rând, producția de videoclipuri și crearea studioului “Andy Warhol TV”. Artistul moare la New York pe 22 februarie 1987.
Batman Dracula este un film produs și regizat de Warhol în 1964, fără a avea permisiunea companiei deținătoare de copyright, DC Comics. Filmul său din 1965,Vinyl, este o adaptare a popularei distopii a lui Anthony Burgess, romanul A Clockwork Orange (care a fost ulterior ecranizat în filmul omonim de mare succes de către Stanley Kubrick). Alte realizări filmice au constat în diferite improvizații la care au participat obișnuiți de-a lui Warhol și al atelierului său The Factory, așa cum erau Brigid Berlin, Viva, Edie Sedgwick, Candy Darling, Holly Woodlawn, Ondine, Nico și Jackie Curtis. Regizorul de film Underground Jack Smith a apărut în filmulCamp.
Printre cele mai inovative și pline de succes filme a lui Warhol se află și Chelsea Girls, realizat în 1966, Bike Boy, My Hustler și Lonesome Cowboys, un film pseudo-western. Toate aceste filme se refereau la sub-cultura gay și erau reluate mereu în mediile în care se făceau aluzii și referiri la artă și sexualitate. Blue Movie, un film de 33 minute, în care una din superstar-urile lui Warhol, Viva, interpretează foarte explicit actul său sexual cu un bărbat, a fost ultimul din filmele regizate de Warhol. Scandalul izbucnit a fost imens și atât Viva cât și Warhol au fost profund afectați. Mulți ani, Viva a refuzat permisiunea ca filmul să fie reprogramat. Doar în 2005, după aproape 40 de ani, filmul a fost reprezentat în New York.
Ca urmare a a scandalului izbucnit după această filmare desfășurată într-o singură zi, 3 iunie 1968, Warhol a cedat total inițiativa filmelor de orice gen asistentului și discipolului său Paul Morrissey, care a preluat integral toate funcțiile filmice ale colectivului Fabricii (The Factory). Acesta, care participase efectiv și semnificativ la realizarea majorității filmelor realizate anterior de Warhol, a reorientat filmele realizate de el după Blue Movie spre un cinema mult mai accesibil și “mainstream”, bazate pe scenarii, narațiuni și acțiune. Astfel, au urmat așa zise B-movie și cele care tratau exploatarea subiectelor „neplăcute”. Printre ele, se pot enumera Flesh,Trash și Heat. Toate acestea, precum și cele care au urmat după aceea, Blood for Dracula și Flesh for Frankenstein, erau mult mai prezentabile audiențelor largi decât fuseseră oricare din filmele realizate de Warhol ca regizor. Aceste “filme târzii Warhol”, care erau de fapt filme Paul Morrissey, au lansat și un “actor Morrissey”, Joe Dallesandro.
Înfiinţează trupa Velvet Underground, considerată, astăzi, una dintre cele mai influente din istoria muzicii rock. Începe să facă filme, în fapt, experimente extreme:„Sleep“ îl prezintă pe poetul John Giorno, dormind timp de şase ore, „Empire“ conţine opt ore de material cu Empire State Building la apus, iar „Eat“ arată un bărbat, mâncând o ciupercă timp de 45 de minute. Pe 3 iunie 1968, Valerie Solanas, o feministă radicală, l-a împuşcat pe Warhol, chiar în studioul acestuia.
Înaintea incidentului, Solanas era o figură mai degrabă marginală în „Fabrică“:lumea şi-o amintea din discuţii în care propovăduia eliminarea definitivă a bărbaţilor şi dintr-un rol secundar într-unul din filmele lui Warhol. Solanas, diagnostică ulterior cu grave probleme psihice, îi dăduse un scenariu lui Warhol, rătăcit între timp de artist, despre care femeia credea că i-a fost furat, pentru a fi folosit fără ştirea ei.
Rana rezultată în urma împuşcăturii a fost extrem de severă. Pieptul lui Warhol a fost deschis, iar doctorii i-au masat inima pentru a o reporni. Psihic, Warhol nu a mai fost niciodată la fel. „Fabrica“ s-a golit peste noapte, rămânând numai oamenii în care artistul avea deplină încredere. Incidentul a rămas în istorie ca fiind „sfârşitul marii epoci Andy Warhol“.


În următorul deceniu, Warhol a stat în umbră. S-a ocupat mai mult de afaceri, decât de artă, cu rare excepţii în care găsea persoane importante, dispuse să ofere sume uriaşe pentru un portret. Printre cei imortalizaţi în anii 1970 s-au numărat Şahul Iranului, Mick Jagger, Liza Minnelli, John Le­nnon, Diana Ross şi Brigitte Bardot.
Cel mai cunoscut portret al perioadei rămâne însă, detaşat, cel al liderului comunist chinez Mao Zedong, realizat în 1973. Scrie o carte, în care anunţă că „a face bani este artă în sine“ şi apare, ocazional, la petreceri, stând singur, într-un colţ, fără a comunica prea mult. Paradoxal, este din nou criticat, de aceiaşi oameni care-i disputau ideile în anii 1960, şi îndrăzneala de a face artă de consum, de data aceasta tocmai pentru că refuza arta, dedicându-se afacerilor.
Ultima sa mare expoziţie, „Genii evreieşti“, este un eşec total, ceea ce-l convinge pe Warhol să se retragă definitiv din viaţa artistică. Înaintea expoziţiei, Warhol, o personă complet lipsită de interes în probleme iudaice, afirma, despre viitoarele sale lucrări: „Vor vinde bine“.


Andy Warhol a murit pe 22 februarie 1987, în New York. Fusese operat pentru o problemă biliară. Recuperarea mergea bine, afirmau doctorii, însă o aritimie cardiacă post-operatorie l-a omorât în timp ce dormea. Warhol amânase la nesfârşit tratarea problemei biliare, din cauza fricii sale extreme de doctori şi spitale. Familia artistului a acuzat medicii de malpraxis, dar problema a fost rezolvată în secret, prin acordarea unei sume de bani către rudele lui Warhol.
Trupul neînsufleţit a fost dus în oraşul natal al artistului, Pittsburgh. Ceremonia a avut loc cu coşciugul deschis, într-o imagine ce combina perfect intenţiile pseudo-artistice şi kitschul:Warhol era îmbrăcat într-un costum de caşmir negru, cu o perucă pe cap şi ochelari de soare la ochi. În mână îi fuseseră puse o carte de rugăciuni şi un trandafir roşu. Preotul a spus o rugăciune extrem de scurtă, înainte ca apă să fie aruncată pe coşciug, iar acesta să fie coborât în pământ.


Surse:
ro.wikipedia.org
adevarul.ro
autori.citatepedia.ro
youtube.com

 

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

2 octombrie 2019

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

Laura Suzeanu Primarul Petrică Țone este în continuare generos cu echipa de fotbal din spatele Asociației Club Sportiv Municipal Oltenița. Este generos, dar pe banii oltenițenilor, în timp ce profesorii care se mai încumetă să organizeze activități școlare, caută surse externe pentru premii și diplome. Deși jucătorii provin din alte zone, altele decât Oltenița, din bugetul local vor pleca din nou 150.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – noi-născuţi – sau nou-născuţi? În primul …
Corespondenta la redactie