Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Teama nu este duşmanul tău, ci slăbiciunea propriei tale minţi.

Teama nu este duşmanul tău, ci slăbiciunea propriei tale minţi.

Generozitatea este o mână de ajutor întinsă de iubirea necondiţionată.

Nu nega ceea ce nu înţelegi, căci s-ar putea să te negi pe tine însuţi.

Omul este o simfonie ce se desăvârşeşte cântându-se la infinit.

Moartea este promontoriul pe care se odihneşte pescăruşul din tine.

Îngerii sunt spirite înaripate prietene cu spiritul tău înaripat.

Un om bogat nu este neapărat un om fericit. Un om fericit, însă, nu are cum să nu fie bogat.

Adevăratul timp este un punct care se numeşte “acum”, înţepat de o infinitate de drepte care se numesc alegeri în viaţă.

Gândurile au o putere foarte mare. Absenţa lor are una şi mai mare.

Gândul e manifestarea infinitului fără de spaţiu şi timp.

În singurătate înveţi rugăciunea şi meditaţia care îţi arată că ea, singurătatea, nu există.

Muzica este vibraţia iubirii pe înţelesul fiecărei inimi.

Adevăratul alchimist este cel ce transformă plumbul greu al dorinţelor şi argintul viu al minţii în aurul înţelepciunii, trecându-le prin focul purificator al iubirii.

Marea este visul fluviului.

Iubirea este “a dărui” la infinit.

E important să înţelegem că nu boala naşte suferinţă, ci suferinţa naşte boală.

Durerea este scoica în care se şlefuieşte înţelepciunea.

Viaţa în sine este o rugăciune cu tot ce înseamnă ea: cu boală, cu sănătate, cu iubire şi disperare, iar miracolul vieţii este acum şi aici.

Cerul este visul mării.

Universul este eternul cântec al lui Dumnezeu.

Generozitatea nu se măsoară în bunuri, ci în fapte.

Lumina este tot ceea ce este.

Ioan Gyuri Pascu

Spectacolul celor de la ”Divertis” a început pe scenele studențești ale anilor ’80, s-a transformat în gyuri-pascufenomen național în anii ’90 și a poposit pe ecranele TV cu mult dinainte de epoca HD, pe vremea în care umbrele desenau dublul personajelor din studio. Divertis ne-a oferit speranță cînd urnele scoteau mereu aceeași culoare, ca o ruletă din care cineva furase bilele negre. Gyuri Pascu, născut pe 31 august 1961, la Agnita, a fost muzician şi actor, membru al grupului de umor Divertis. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1982 şi de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care pop, rock, blues, reggae. Pe lângă activitatea de la Divertis, unde a abordat în special satiră politică, a mai jucat în filme de lung metraj precum “O vară de neuitat” – în regia lui Lucian Pintilie şi în “Occident”– regizor Cristian Mungiu. A mai jucat în mai multe piese de teatru, precum “Take, Ianke şi Cadîr”, asigurând şi coloana sonoră pentru unele din ele.
Dincolo de activitatea artistică, Ioan Gyuri Pascu a fost un mare iubitor al sportului, iar de-a lungul carierei a cochetat şi cu jurnalismul sportiv. Mare fan al echipei de fotbal Universitatea Cluj, Ioan Gyuri Pascu a fost amfitrionul evenimentului în care a fost inaugurat stadionul Cluj Arena, în octombrie 2011.


FOTBAL - AMICAL - U CLUJ - KUBAN KRASNODARIoan Gyuri Pascu era un mare consumator de sport în general și de handbal în special. În martie 2015, în preliminariile Campionatului Mondial 2015, actorul a fost, la Cluj, la meciul împotriva vicecampioanei lumii, Serbia, crainicul sălii.
Atunci a prezentat cele două formații și a trăit alături de Neagu și compania calificarea la Mondialul din Danemarca. A apărut într-un tricou de culoare galbenă pe care scria mare: “Sunt DAC pe dinăuntru”. “Știam că a făcut handbal. Atunci căutam un om cu notorietate care să fie plăcut publicului nostru. I-am dat telefon și a zis “Da” înainte de a termina de formulat întrebarea. Știa o tonă de handbal, urmărea fenomenul”, a povestit Alexandru Dedu, președintele FRH.
La câteva luni după aceea, după ce România cucerea bronzul la Mondiale, Ioan Gyuri Pascu posta pe contul său de Facebook poze cu Cristina Neagu și Paula Ungureanu. Sunt ultimele postări publice până la moartea artistului. “În sfârșit INIMA a jucat până la sfârșit”, a scris el lângă poza Paulei Ungureanu.
„Gyuri a avut un rol foarte mare în acea perioadă, pentru că a venit cu niște tipologii și niște personaje nemaivăzute la televizor și în spectacole. Niște personaje făcute doar de el, care au devenit modele pentru actorii de astăzi. Personajele tranziției: Prostul îngălat. Parvenitul șmecher și incult. Toate astea prima dată le-am văzul a Gyuri, după ’90, și au rămas pentru totdeauna în conștiința publicului. N-a mai apărut un alt actor care să joace genul ăsta cu atât de multă ușurință și atât de multă versatilitate”, își amintește Toni Grecu.
Membrii trupei Divertis au fost printre cei care au trăit perioada de tranziție dintre două regimuri. Și au gyuri-pascu-tony-grecufost printre extrem de puținii care au reușit să-i dea un sens, să o treacă prin filtrul ironiei și să îi dea o grilă sănătoasă de citire. Iar Ioan Gyuri Pascu avea un adevărat har.


„Îmi vine foarte greu să cred că nu mai e. În opinia mea a fost cel mai important showman al generației noastre, un artist complet, un artist care a făcut și comedie, și muzică în egală măsură și care electriza sala, avea har. Nici nu era nevoie să spună prea multe vorbe ca să facă sala să aplaude. Sunt destul de rari oamenii ăștia, foarte rar apar. Avea un anume mod de a-și spune replica și avea o ușurință de a-și memora textele ce n-am văzut. Memora o pagină de text în două lecturi. A fost un om are a făcut ceea ce trebuia să facă. A fost pe drumul lui. Și a făcut totul cu pasiune și cu dăruire, niciodată pentru bani”, spune Toni Grecu.
blue-workersIoan Gyuri Pascu a fondat mai multe formații de succes în anii 1990, precum The Blue Workers sau Pacific, al căror solist a fost, fiind membru activ al primei formații.

A lansat mai multe piese de rock alternativ prin casa sa de discuri, Tempo Music, și este un critic al radioului comercial românesc.
Pe lângă activitatea de la Divertis, unde a abordat în special satiră politică, a mai jucat în filme de lung metraj precum O vară de neuitat – în regia lui Lucian Pintilie și în Occident – regizor Cristian Mungiu. A mai jucat în mai multe piese de teatru, precum Take, Ianke și Cadîr, asigurând și coloana sonoră pentru o parte din ele. A colaborat cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1, Antena 1 și Pro TV. A mai contribuit ca jurnalist sportiv și comentator de sport și a scris mai multe cărți de spiritualitate și pentru copii.
A început să studieze pianul la vârsta de nouă ani, și a cântat prima dată în corul școlii, gyuri-muzicacu voce de soprană, amuzându-și prietenii cu imitarea unor cântăreți de muzică pop cunoscuți. În timpul clasei a cincea, a început să joace handbal la o echipă de amatori, renunțând la lecțiile la pian și încercându-și norocul în actorie. A învățat singur să cânte la chitară. La vârsta de paisprezece ani, vocea lui Pascu s-a schimbat. Era încă la sopran în cor, dar își folosea vocea de cap.
Ca liceean, Pascu a fost nevoit să intre în Uniunea Tineretului Comunist (UTC), tinerii fiind obligați de regimul comunist român să se alăture uniunii. În 1976 a intrat la Liceul Agnita, care mai târziu și-a schimbat denumirea în Liceul Agro-Industrial Anita. În același an a renunțat la handbal și a început să studieze muzica interpretată la chitară, folosindu-se de manualul autoarei Maria Boeru ca ghid. A debutat ca actor amator în 1977, într-o piesă școlară care a avut loc la Casa de Cultură Agnita. Pascu a asistat în acea perioadă și la concertele Cenaclului Flacăra, inspirat din folkul american și folk rock, tolerat sub regimul comunist. S-a familiarizat cu muzica din Occident, ascultând piesele artistei Olivia Newton-John și ale formației Queen, participând activ la brigada culturală a UTC, unde a scris și interpretat primele cântece de folk-rock.
gyuri_pascuÎn mai 1978 a luat parte la sărbătorirea Zilei Muncii în Mediaș, unde s-a împrietenit cu frații Septimiu și Horia Moldovan, care erau din aceeași formație cu cântăreața Elena Cârstea. Conform site-ului oficial al lui Gyuri Pascu, aceștia i-au cântat mai multe piese de muzică rock, printre care „Child in Time” a celor de la Deep Purple și „July Morning” interpretată de Uriah Heep. Între 1978 și 1980 a cântat alături de formația fraților Moldovan, Trandafirii Negri, la nunți și alte festivități. Cu banii câștigați și-a cumpărat prima chitară acustică direct de la fabrica din Reghin și, a învățat să cânte la tobe.În 1979 a compus unul din prime cântece lansate public, „Melancolie”.
A lucrat la o întreprindere de stat ca strungar, iar în 1980 a fost înrolat pentru câteva luni în Forțele Terestre Române, unde a întâlnit mai mulți muzicieni care făceau armata. Împreună au fondat formația Fundal, cu Pascu solist și toboșar. Formația a participat la festivalul Cântarea României. În 1982 și-a terminat stagiul militar, iar formația Fundal s-a întors la Mediaș, unde Pascu a fost descoperit de postul românesc de radio Radio Vacanța. A fost invitat să participe la concertele dedicate tinerilor și difuzate pe acel post, întâlnindu-se în timpul acestora cu Teo Peter, basistul formației Compact, și promotorul de muzică Andrei Partoș. În timpul anului 1982, Pascu a cântat în cadrul Cenaclului Flacăra și și la concertele Scînteiii Tineretului. A declarat mai târziu că s-a inspirat de la cântăreții de muzică rock Cristi Minculescu, Liviu Tudan, Adrian Ordean și Vladi Cnejevici, care au fost „cea de-a treia [mea] școală adevărată”. În 1980, Pascu a făcut cunoștință cu muzica reggae și a fost influențat de aceasta, cu stilul respectiv intrând în contact prima dată prin intermediul cântecelor formației The Police și prin sesiunile de reggae fusion. A devenit astfel un fan al muzicii reggae interpretată de studenții africani din universitățile românești. După douăzeci de ani, Pascu a declarat că: „Între anii 1980 și 1985, eram înnebunit după Bob Marley.”


În 1984, Gyuri Pascu s-a mutat la Cluj-Napoca, și a fost admis la Facultatea de Litere din cadrul gyuri-pascu-cluj-1985Universității Babeș-Bolyai din Cluj, unde a studiat româna și spaniola. La puțin timp după admitere s-a alăturat trupei de teatru a universității, Ars Amatoria și Fiii, condusă de criticul literar Ion Vartic. În această perioadă a luat parte la piese de comedie la radio și teatru de parodie, și la cercul literar al lui Vartic, Echinox. A continuat să facă sport, în special fotbal. În 1986, în timp ce Ars Amatoria era în turneu prin București cu o adaptare a uneia din piesele lui Ion Luca Caragiale, Pascu s-a întâlnit și împrietenit cu membrii grupului studențesc de comedie Divertis, care dădea reprezentații de satiră politică subtilă împotriva regimului comunist impus de Nicolae Ceaușescu. Pascu a fost un fan al lui Divertis încă din 1982 de care își amintea că, „…după spectacol m-am întâlnit cu băieții de la Divertis. Le-a plăcut de mine, mi-au propus să intru în grup și, în 1987, în februarie, am avut primul spectacol cu ei.” Prima reprezentație avută cu Divertis a avut loc în 1987, la stațiunea Izvoru Mureșului din județul Harghita. Tot în 1987 a fost invitat de Partoș să cânte la Festivalul de Muzică de la Deva.


În 1988-1989, după absolvirea facultății, Pascu a predat limba și literatura română la o școală primară din Ulmu, județul Călărași, dar a renunțat pentru a-și relua cariera muzicală. În 1989, în Semenic, s-a întâlnit cu Mircea Baniciu, fost membru al formației de muzică rock Phoenix. A fost oaspete în casa lui Baniciu la izbucnirea revoluției anti-comuniste din Timișoara. Autoritățile comuniste au anulat spectacolul avut de Divertis la Iași.
gyuri-pascu-balada-shogunuluiDupă căderea comunismului, Pascu și-a diversificat domeniile de activitate. După ce a susținut solo în februarie 1990 un recital de muzică și-a reînnoit contractul cu Divertis, alături de care a mers în turneu în toată țara. La sfârșitul acelui an, Divertis apărea pentru prima dată la televizor pe canalele Televiziunii Române. Grupul a lucrat împreună cu agentul de circulație Virgil Vochină, adăugând părți comice în campania serial dedicată atenției la volan, Reflecții rutiere. Din decembrie 1990 până în 1992 a lucrat ca redactor la TVR.

În 1992, cu ajutorul lui Mircea Rusu, Pascu a lansat un extended play, Ar putea fi. A fondat Tempo Music, în colaborare cu prietena sa Daniela Marin, susținând că aceasta a fost prima casă de discuri independentă din România. A fondat o nouă formație, The Blue Workers.
În 2000, Pascu a lucrat împreună cu producătorul de film Cristian Mungiu, compunând coloana sonoră a filmului de scurt metraj Zapping și apărând împreună cu Mircea Diaconu în filmul Corul pompierilor. Au mai colaborat la Occident, care avea în coloana sonoră muzică din repertoriul lui Pascu, el jucând în rolul lui „Gică”, opusul lui Alexandru Papadopol („Luci”). Prestația sa a fost primită bine de critici. Criticul de film Alex. Leo Șerban s-a referit la jocul memorabil al lui Pascu ca și cel al lui Papadopol „cinic, bun pentru toți vecinii”, iar Eugenia Vodă a sugerat că el este „autentic prin definiție” prin care „umorul negru capătă reflexe diafane”. Doi ani după premiera filmului Occident, Pascu a lansat albumul Stângul de a visa, care nu s-a bucurat de succes la public, nefiind difuzat la radio. A vândut copii ale albumelor în gyuri-pascu_timpul concertelor. Într-un interviu din 2009, Pascu a afirmat că, „De fiecare dată când voiam să dau piese spre a fi difuzate la radio, posturile de radio îmi transmiteau că ‘[piesele] sunt frumoase, dar nu sunt în politica postului.’ […] Că dacă stăm după radiourile comerciale, chiar n-am mai scos nimic din ’93.” A mulțumit comunității că au postat pe internet melodiile sale, deși pierdea astfel niște bani. Pascu s-a opus concursurilor de muzică contemporane, amintindu-și că în perioada când a făcut parte din juriul Festivalului de la Mamaia, a rămas cu un gust amar datorită deciziilor luate în culise. Pascu s-a despărțit pentru prima dată de Divertis în 2007. La acea vreme, a susținut că nu mai putea face față ritmului susținut de trupă. A continuat să dubleze voci pentru serialul satiric Animat Planet. Într-un interviu din 2007, reflectând la impactul serialului, a menționat că „Nu sunt un foarte mare amator al umorului politic. Îmi place umorul așa, din piatră-seacă, pur și simplu, îmi plac glumele făcute, să fie glume, să fie umor frumos. Dacă se mai nimerește să fie politică este din cauza că asta trebuie să facem noi în serial.” În 2012, a menționat că ruptura era definitivă, neagreând umorul politic impus de Toni Grecu.

După plecarea sa de la Divertis, un conflict dintre Grecu și ceilalți actori de la Divertis a dus la despărțirea formației în două. Pascu a lansat albumul La jumătatea vieții la recitalul din Cluj-Napoca din noiembrie 2007. În această perioadă a luat o pauză din cariera de muzician.
ioan-gyuri-pascu-teatruÎn martie 2007 a jucat rolul lui Allan Felix din Mai cântă o dată, Sam!, în regia lui Bogdan Drăgulescu. În vara anului 2007 a jucat în rolul lui Rică Venturiano, în adaptarea piesei O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, comemorând a 130-a aniversare de la prima reprezenație publică a piesei. Pe 25 decembrie 2007 a jucat rolul principal în Vicontele, o piesă de teatru muzical de Eugen Ionescu. Pascu a apărut în filmul documentar al lui Marius Barna, Utopia impusă, care a investigat viața de zi cu zi din România comunistă, avându-i ca invitați pe Dan Bittman, criticul literar Ion Bogdan Lefter, politicianul și actorul Mircea Diaconu, și istoricul Marius Oprea. La vârsta de 40 de ani, Pascu a început să publice cărți care tratează teme spirituale, specializându-se în eseuri despre misticism. Când a fost întrebat de convingerile în legătură cu credința sa, a declarat că s-a inspirat de la preotul ortodox și Omraam Mikhaël Aïvanhov. În 2007 a spus că „Trebuie să înțelegem că menirea noastră, drumul nostru pe pământ, este de a reface legătura cu Divinitatea, cu Dumnezeu.” Deși este ortodox, Gyuri Pascu a fost în pelerinaj la Lourdes, în Franța. Ioan Gyuri Pascu a părăsit „Divertis” în anul 2007 pe motiv că nu îi plăceau glumele cu tentă politică ale lui Toni Grecu, liderul grupului umoristic. La sfârșitul anului 2010, Pascu a suferit un atac cerebral și s-a recuperat la Spitalul Universitar din București. Pascu s-a întors la Land of Jokes, seria de comedie produsă de o jumătate a distribuției de la Divertis pentru Pro TV, unde a jucat rolul lui Nemuriciul (inspirat din Highlander: The Series).


Întoarcerea sa a amplificat conflictul cu Toni Grecu, care producea o satiră politică pentru același post TV. În iunie 2011, Pascu și restul echipei Land of Jokes a anunțat despărțirea definitivă de Divertis, ajungând la finalul contractului cu Pro TV.
Într-un interviu dat în Adevărul, comedienii au afirmat că își caută de lucru; Pascu a criticat Pro TV-ul pentru producerea unui show de talente. A continuat să critice emisiunea Românii au talent, chiar dacă gyuri-pfiica sa Iarina a făcut parte dintr-un ansamblu de muzică gospel care a participat la concurs. Noua trupă de comedie și-a luat numele Distractis, brandul Land of Jokes rămănând în proprietatea Pro TV-ului, iar în august 2011 a semnat cu TVR 1. Criticul media Iulian Comanescu a declarat, „Programul [Distractis] a atins locul al cincilea în ratinguri. Este începutul sfârșitului pentru unul din cele mai integre și mai iubite branduri din televiziunea română.
În iulie 2013 a participat alături de Baniciu și Șeicaru la festivalul de muzică folk Garana. În perioada următoare a susținut mai multe concerte prin țară alături de formația The Blue Workers, acompaniată de o orchestră simfonică. În 2014 a participat la înregistrarea spectacolului radiofonic „Henric al V-lea”, care a primit Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic.

În septembrie a jucat în piesa „Eternul spectator”. Începând cu 19 octombrie 2015 a jucat în piesa de teatru „4 x 4 personaje”. La data de 25 februarie 2016 a susținut spectacolul „Repetiție în Casa Inimii”, cu versuri din volumul „Purtătorul de cuvinte” și cu muzica compusă de Gyuri Pascu. În martie lansează și „Imnul refugiaților”, prin care parodiază situația refugiaților sirieni. În aprilie 2016 a jucat în Revelion cu Dumnezeu. Ioan Gyuri Pascu a decedat la 26 septembrie 2016, în urma unui infarct miocardic. Starea de sănătate de artistului era un precară, el suferind de diabet.
GOSPEL - CONCERTMai mult, în ultimii el trecuse prin mai multe drame, care ar fi putut să-i agraveze starea de sănătate. În urmă cu un an de zile, sora artistului s-a stins din viață la vârsta de 38 de ani, răpusă de cancer. Afectat profund de pierderea surorii sale, Ioan Gyuri Pascu declara că și mama, și sora lui au avut probleme grave de sănătate, în ciuda faptului că duceau un stil de viață sănătos.

Întrebat la începutul anului 2016, după ce deja trecuse prin nenumărate drame, pe ce pune preț în viață, el a răspuns: „Pe adevăr. Pe iubire. Pe sinceritate, pe simplitate și pe profunzime”. „N-am așteptări pentru că așteptările creează suferință, oricum ar fi ele”, mai spune el.


Surse:
gsp.ro
republica.ro
ro.wikipedia.org
libertatea.ro
autori.citatepedia.ro
youtube.com

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × 3 =

2 + 3 =

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

Corespondenta la redactie